Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 12 din 22 ianuarie 2002 referitoare la exceptiile de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17 alin. 1^1 - 1^3 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata, cu modificarile ulterioare
Nicolae Popa - preşedinte Costica Bulai - judecãtor Nicolae Cochinescu - judecãtor Constantin Doldur - judecãtor Kozsokar Gabor - judecãtor Lucian Stangu - judecãtor Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor Ioan Vida - judecãtor Gabriela Ghita - procuror Laurentiu Cristescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 17 alin. 1^1 -1^3 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã, cu modificãrile ulterioare, excepţie ridicatã de Vasile Marin în Dosarul nr. 2.679/2001 al Judecãtoriei Sectorului 5 Bucureşti. La apelul nominal lipsesc pãrţile, fata de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã. Se dispune sa se facã apelul şi în dosarele nr. 357C/2001, nr. 358C/2001 şi nr. 359C/2001. La apelul nominal, în Dosarul nr. 357C/2001, rãspund Cornelia Ghidarcea şi Elena V. Sanda, lipsind celelalte pãrţi, fata de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã. La apelul nominal, în Dosarul nr. 358C/2001, se prezintã Nicolae Niculescu, lipsind celelalte pãrţi, fata de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã. La apelul nominal, în Dosarul nr. 359C/2001, lipsesc pãrţile, fata de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã. Curtea, având în vedere ca excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 357C/2001, nr. 358C/2001 şi 359C/2001 au acelaşi obiect, pune în discuţie, din oficiu, problema conexarii acestor cauze. Reprezentantul Ministerului Public considera ca sunt întrunite condiţiile cerute de art. 164 din Codul de procedura civilã şi, în consecinta, este de acord cu propunerea de conexare. Curtea, în temeiul dispoziţiilor <>art. 16 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, coroborate cu cele ale art. 164 din Codul de procedura civilã, dispune conexarea dosarelor nr. 357C/2001, nr. 358C/2001 şi nr. 359C/2001 la Dosarul nr. 197/2001. Cornelia Ghidarcea, având cuvântul, solicita respingerea exceptiei şi restituirea de urgenta a dosarului la instanta care soluţioneazã fondul cauzei. Celelalte pãrţi prezente se raliaza acestor solicitãri. Reprezentantul Ministerului Public arata ca anterior Curtea a statuat ca nimic nu interzice Guvernului sa intervinã în domeniul legilor organice pe calea unei ordonanţe de urgenta. Referitor la dispoziţiile <>art. I pct. 6 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 179/1999 prin care s-au introdus la <>art. 17 din Legea nr. 92/1992 alineatele 1^1 -1^3, Curtea a admis, prin Decizia nr. 322 din 20 noiembrie 2001, nepublicata la aceasta data, o alta excepţie referitoare la art. 17 alin. 1^1. Pune concluzii de respingere, ca inadmisibile, a excepţiilor de neconstituţionalitate.
CURTEA, având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele: Prin Încheierea din 18 aprilie 2001, pronunţatã de Judecãtoria Sectorului 5 Bucureşti în Dosarul nr. 2.697/2001, prin încheierile din 1 octombrie 2001 şi 3 octombrie 2001, pronunţate de Tribunalul Bucureşti Secţia a III-a civilã în dosarele nr. 5.137/2001 şi nr. 5.151/2001, precum şi prin Încheierea din 10 octombrie 2001, pronunţatã de Tribunalul Gorj - Secţia civilã în Dosarul nr. 6.563/2001, Curtea Constituţionalã a fost sesizatã cu excepţiile de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 17 alin. 1^1 -1^3 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã, cu modificãrile ulterioare, excepţii ridicate de Vasile Marin şi de Compania Nationala "ROMARM" - S.A. în litigii ce au ca obiect contestaţii impotriva desfacerii unor contracte individuale de munca. În motivarea excepţiilor de neconstituţionalitate se susţine, pe de o parte, ca, fiind o lege organicã, <>Legea nr. 92/1992 nu putea fi modificatã printr-o ordonanta de urgenta, iar pe de alta parte, ca prin art. I pct. 6 al ordonanţei (prin care s-au introdus, la <>art. 17 din Legea nr. 92/1992 , alineatele 1^1 -1^3) s-au încãlcat prevederile art. 123 şi art. 125, raportate la art. 1 alin. (3) şi art. 51 din Constituţia României. De asemenea, se mai susţine ca modificarea adusã Legii pentru organizarea judecãtoreascã, în sensul instituirii asistentilor judiciari, contravine dispoziţiilor constituţionale amintite, dispoziţii care stabilesc ca "numai judecãtorului i se atribuie jurisdictio şi imperium, adicã prerogativa de a rosti (a spune) dreptul şi de a impune executarea silitã a hotãrârilor". Prin instituirea asistentilor judiciari, în calitate de membri cu vot deliberativ în completul de judecata, se nesocoteste principiul independentei judecãtorilor, deoarece asistentii judiciari - unul reprezentând sindicatele, celãlalt reprezentând asociaţiile patronale - "au anumite interese în judecarea cauzelor şi nu se poate afirma ca pot fi independenţi şi impartiali". Judecãtoria Sectorului 5 Bucureşti, exprimandu-şi opinia, arata ca excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 17 alin. 1^1 - 1^3 din Legea nr. 92/1992 , modificatã, este intemeiata, deoarece alcãtuirea completelor de judecata în cazul soluţionãrii litigiilor de munca, în prima instanta, de cãtre complete formate dintr-un judecãtor şi doi asistenţi judiciari este neconstitutionala, incalcandu-se art. 123 şi 125, raportate la art. 1 alin. (3) şi la art. 51 din Constituţia României. Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilã, exprimandu-şi opinia, arata ca excepţia este nefondata. Tribunalul Gorj - Secţia civilã, exprimandu-şi opinia, arata, de asemenea, ca excepţia este nefondata, deoarece completele specializate formate dintr-un judecãtor şi doi asistenţi judiciari au fost create "tocmai în vederea infaptuirii în mai bune condiţii a actului de justiţie". Potrivit dispoziţiilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate. Preşedintele Camerei Deputaţilor, în punctul sau de vedere, arata ca asistentii judiciari au acelaşi statut ca şi judecãtorii profesionisti şi aceleaşi garanţii de independenta şi impartialitate. Introducerea în completele pentru soluţionarea litigiilor de munca a asistentilor judiciari nu contravine dispoziţiilor consitutionale, deoarece Legea fundamentalã interzice numai înfiinţarea de instanţe extraordinare, iar nu şi înfiinţarea de instanţe judecãtoreşti specializate în soluţionarea unor categorii de litigii, cum sunt şi litigiile de munca. Instituţia asistentilor judiciari, existenta şi în alte state, reprezintã "o concretizare a principiului tripartitismului intalnit la nivelul Organizaţiei Internaţionale a Muncii încã de la apariţia sa, precum şi a principiului dialogului social care domina legislaţia muncii, garanţie a pãcii sociale". Guvernul, în punctul sau de vedere, arata ca textele legale deduse controlului de constitutionalitate nu contravin Legii fundamentale, deoarece instituirea asistentilor judiciari în cadrul completelor de judecata care soluţioneazã litigiile şi conflictele de munca este o problema de procedura, a carei reglementare "s-a dat în competenta legiuitorului ordinar", potrivit art. 125 alin. (3) din Constituţie. Preşedintele Senatului nu a transmis punctul sau de vedere.
CURTEA, examinând încheierile de sesizare, susţinerile autorilor excepţiilor, concluziile pãrţilor prezente, punctele de vedere ale preşedintelui Camerei Deputaţilor şi Guvernului, rapoartele judecãtorilor-raportori, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele: Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţiile de neconstituţionalitate ridicate. Obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 17 alin. 1^1 - 1^3 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã, cu modificãrile ulterioare. Aceste dispoziţii au fost introduse prin <>art. I pct. 6 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 179/1999 privind modificarea şi completarea <>Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 17 noiembrie 1999, ordonanta aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 118/2001 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 30 martie 2001. Dispoziţiile menţionate au urmãtorul cuprins: - Art. 17 alin. 1^1: "Cauzele privind conflictele de munca şi litigiile de munca se judeca în prima instanta, cu celeritate, de cãtre un complet format dintr-un judecãtor şi doi asistenţi judiciari, dintre care unul reprezintã asociaţiile patronale, iar celãlalt reprezintã sindicatele. Hotãrârile în aceste cauze se iau cu majoritatea membrilor completului."; - Art. 17 alin. 1^2: "Asistentii judiciari sunt numiţi pe o perioada de 4 ani de cãtre ministrul justiţiei, la propunerea Consiliului Economic şi Social, dintre persoanele care au studii juridice superioare şi îndeplinesc condiţiile prevãzute la art. 46 alin. 1 lit. a), c), d), e) şi alin. 2. Asistentii judiciari depun jurãmânt în condiţiile art. 48, care se aplica în mod corespunzãtor."; - Art. 17 alin. 1^3: "Condiţiile şi procedura de propunere a candidaţilor pentru a fi numiţi asistenţi judiciari, de cãtre Consiliul Economic şi Social, se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului."; Autorii exceptiei de neconstituţionalitate considera ca aceste prevederi sunt contrare urmãtoarelor dispoziţii constituţionale: - Art. 1 alin. (3): "România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertãţile cetãţenilor, libera dezvoltare a personalitãţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintã valori supreme şi sunt garantate."; - Art. 51: "Respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie."; - Art. 123: "(1) Justiţia se înfãptuieşte în numele legii. (2) Judecãtorii sunt independenţi şi se supun numai legii."; - Art. 124: "(1) Judecãtorii numiţi de Preşedintele României sunt inamovibili, potrivit legii. Preşedintele şi ceilalţi judecãtori ai Curţii Supreme de Justiţie sunt numiţi pe o perioada de 6 ani. Ei pot fi reînvestiţi în funcţie. Promovarea, transferarea şi sancţionarea judecãtorilor pot fi dispuse numai de Consiliul Superior al Magistraturii, în condiţiile legii. (2) Funcţia de judecãtor este incompatibilã cu orice alta funcţie publica sau privatã, cu excepţia funcţiilor didactice din învãţãmântul superior."; - Art. 125: "(1) Justiţia se realizeazã prin Curtea Suprema de Justiţie şi prin celelalte instanţe judecãtoreşti stabilite de lege. (2) Este interzisã înfiinţarea de instanţe extraordinare. (3) Competenta şi procedura de judecata sunt stabilite de lege". Examinând excepţiile de neconstituţionalitate ridicate, Curtea constata ca, deşi în motivarea acestora s-a susţinut neconstituţionalitatea dispoziţiilor <>art. 17 alin. 1^1 -1^3 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã, cu modificãrile ulterioare, în realitate critica priveşte numai neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 17 alin. 1^1 din aceasta lege. Prin Decizia nr. 322 din 20 noiembrie 2001 (publicatã între data pronunţãrii şi cea a redactarii prezentei în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 66 din 30 ianuarie 2002), Curtea a constatat ca prevederile <>art. 17 alin. 1^1 din Legea nr. 92/1992 , republicatã, cu modificãrile ulterioare, care prevedeau ca în cauzele privind conflictele de munca hotãrârile se iau cu majoritatea membrilor completului format dintr-un judecãtor şi doi asistenţi judiciari, sunt neconstituţionale, contravenind dispoziţiilor art. 1 alin. (3), art. 51 şi art. 123-125 din Constituţia României. Considerentele din acea decizie sunt valabile şi în cauza de fata. Cu acel prilej Curtea a reţinut în esenta: Potrivit dispoziţiilor art. 123 din Constituţie justiţia este infaptuita, în numele legii, de judecãtori independenţi şi care se supun numai legii. În conformitate cu dispoziţiile art. 124 din Legea fundamentalã, judecãtorii, numiţi de Preşedintele României, sunt inamovibili, nu pot presta alte activitãţi, cu excepţia funcţiilor didactice din învãţãmântul superior, şi le este interzis sa facã parte din partidele politice, conform dispoziţiilor art. 37 alin. (3). La îndeplinirea acestor deziderate vegheazã Consiliul Superior al Magistraturii compus din magistraţi aleşi de Parlament. Asistentii judiciari sunt numiţi de ministrul justiţiei la propunerea Consiliului Economic şi Social şi reprezintã unul - patronatele, iar celãlalt, sindicatele, ei nefiind, asemenea judecãtorilor, total independenţi, ci reprezintã organizaţiile care i-au propus. Fiind doi şi având vot deliberativ, deţin majoritatea fata de judecãtor, ceea ce este contrar imparţialitãţii justiţiei. De asemenea, aceştia nu sunt inamovibili şi nu li se interzice sa facã parte din partide politice sau sa exercite alte funcţii publice în afarã celei de asistent judiciar, putând fi astfel afectatã independenta justiţiei. Constituţia nu interzice ca asistentii judiciari, cu statut de funcţionar public, sa asiste judecãtorul care soluţioneazã conflicte sau litigii de munca, sa aibã vot consultativ în luarea hotãrârilor, nu pot însã fi investiti sa desfãşoare activitate de judecata, rezervatã prin Legea fundamentalã exclusiv judecãtorului.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 1, 2, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA În numele legii DECIDE:
1. Respinge, ca devenitã inadmisibila, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 17 alin. 1^1 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã, cu modificãrile ulterioare, ridicatã de Vasile Marin în Dosarul nr. 2.679/2001 al Judecãtoriei Sectorului 5 Bucureşti şi de Compania Nationala "ROMARM" - S.A. în dosarele nr. 5.151/2001 şi nr. 5.137/2001 ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilã şi în Dosarul nr. 6.563/2001 al Tribunalului Gorj - Secţia civilã. 2. Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 alin. 1^2 şi 1^3 din aceeaşi lege, ridicatã de aceeaşi autori în aceleaşi dosare. Definitiva şi obligatorie. Pronunţatã în şedinţa publica din data de 22 ianuarie 2002.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent, Laurentiu Cristescu
──────────────────────
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
