Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 119 din 29 septembrie 1998 referitoare la sesizarea privind neconstitutionalitatea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 36/1997 pentru modificarea si completarea Legii invatamantului nr. 84/1995
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 7 decembrie 1998
Lucian Mihai - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Ioan Muraru - judecãtor
Nicolae Popa - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Florin Bucur Vasilescu - judecãtor
Romul Petru Vonica - judecãtor
Paula C. Pantea - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol, soluţionarea sesizãrii Curţii Supreme de Justiţie - Secţia de contencios administrativ, referitoare la neconstituţionalitatea <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 36/1997 pentru modificarea şi completarea <>Legii învãţãmântului nr. 84/1995 , ca urmare a acţiunii formulate de Partidul Unitãţii Naţionale Romane.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publica din data de 22 septembrie 1998, fiind consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 29 septembrie 1998.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Partidul Unitãţii Naţionale Romane, prin acţiunea înregistratã la 14 iulie 1997 la Curtea de Apel Bucureşti - Secţia de contencios administrativ, a chemat în judecata Guvernul României, solicitând ca, în baza dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, sa se constate ca <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 36/1997 pentru modificarea şi completarea <>Legii învãţãmântului nr. 84/1995 este "neconstitutionala, nulã şi neproducatoare de efecte juridice". În motivarea acţiunii se susţine ca prin ordonanta menţionatã se aduc reglementãri în domeniul rezervat, potrivit art. 72 lit. m) din Constituţie, legilor organice, incalcandu-se grav art. 114 alin. (1) din legea fundamentalã, text care interzice emiterea de ordonanţe în domenii ce fac obiectul legilor organice.
Prin Sentinta civilã nr. 790 din 25 august 1997, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia de contencios administrativ a respins ca inadmisibila acţiunea formulatã de Partidul Unitãţii Naţionale Romane, retinand în considerente ca art. 2 lit. a) din Legea nr. 29/1990 excepteazã de la controlul judecãtoresc, pe calea contenciosului administrativ, actele emise de Guvern în temeiul delegarii legislative date acestuia prin art. 114 alin. (4) din Constituţie. Totodatã, s-a reţinut ca nu poate fi sesizatã Curtea Constituţionalã în vederea declansarii controlului de constitutionalitate, întrucât nu sunt întrunite cerinţele legale pentru sesizarea sa.
Partidul Unitãţii Naţionale Romane a declarat recurs impotriva Sentinţei civile nr. 790/1997 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia de contencios administrativ, care a fost admis de Curtea Suprema de Justiţie prin Decizia nr. 369 din 18 februarie 1998, pronunţatã în Dosarul nr. 2.019/1997 şi, pe cale de consecinta, s-a casat sentinta recuratã pe motiv ca instanta de contencios administrativ nu este competenta sa soluţioneze cauza, dispunandu-se trimiterea acesteia la Curtea Constituţionalã, "ca unica autoritate publica ce poate exercita controlul constituţionalitãţii legilor şi ordonanţelor".
Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicatã, s-au solicitat puncte de vedere preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului.
În punctul de vedere al Guvernului se considera ca solicitarea Partidului Unitãţii Naţionale Romane este inadmisibila. În motivarea acestei opinii se arata, în primul rând, ca astfel cum s-a stabilit prin jurisprudenta Curţii Constituţionale, Guvernul este competent sa emita ordonanţe de urgenta şi în domeniul legilor organice; în al doilea rând, ca pentru soluţionarea acţiunii introduse de Partidul Unitãţii Naţionale Romane - şi, deci, şi a recursului - este necesarã îndeplinirea condiţiilor prevãzute la art. 144 lit. c) din Constituţie şi la art. 23 din Legea nr. 47/1992, texte care au în vedere situaţia în care exista o cauza pe rolul instanţelor judecãtoreşti şi, pe cale incidenta, se evoca neconstituţionalitatea unor dispoziţii dintr-o lege ori dintr-o ordonanta. Or, în situaţia de fata, neconstituţionalitatea nu s-a invocat pe cale de excepţie, ci constituie chiar obiectul cererii formulate de Partidul Unitãţii Naţionale Romane.
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului şi ale partii prezente, dispoziţiile legale atacate, raportate la prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, retine urmãtoarele:
Potrivit art. 144 lit. c) din Constituţie, Curtea Constituţionalã decide asupra excepţiilor ridicate în fata instanţelor judecãtoreşti privind neconstituţionalitatea legilor şi a ordonanţelor.
În conformitate cu art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicatã, excepţia de neconstituţionalitate poate viza numai acele prevederi dintr-o lege sau ordonanta de care depinde soluţionarea cauzei în care acestea au fost invocate.
Rezulta ca, în cadrul controlului prevãzut la art. 144 lit. c) din Constituţie, instanta de contencios constituţional este legal sesizatã în vederea declansarii controlului numai pe calea exceptiei de neconstituţionalitate invocate într-un litigiu pendinte la o instanta de judecata şi numai dacã soluţionarea acelui litigiu depinde de legea sau de ordonanta atacatã prin excepţie de neconstituţionalitate.
Curtea constata însã ca în speta Partidul Unitãţii Naţionale Romane a solicitat prin chiar acţiunea introdusã în fata Curţii de Apel Bucureşti constatarea neconstitutionalitatii <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 36/1997 . Or, potrivit Constituţiei şi Legii de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate nu poate face obiectul unei acţiuni directe adresate instanţei judecãtoreşti sau Curţii Constituţionale.
Mai mult, potrivit dispoziţiilor art. 23 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, o excepţie de neconstituţionalitate ce a fost invocatã cu încãlcarea prevederilor art. 23 alin. (1) din aceeaşi lege este inadmisibila.
În aceasta situaţie, sesizarea Curţii Constituţionale urmeazã a fi respinsã ca inadmisibila, fiind contrarã prevederilor art. 144 lit. c) din Constituţie şi art. 23 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992.
În sensul celor arãtate este şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 92 din 25 iunie 1998, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 285 din 3 august 1998.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi al art. 23 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992, republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca inadmisibila sesizarea asupra neconstitutionalitatii <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 36/1997 pentru modificarea şi completarea <>Legii învãţãmântului nr. 84/1995 .
Definitiva.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 29 septembrie 1998.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
LUCIAN MIHAI
Magistrat-asistent,
Florentina Geangu
----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
