Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 119 din 16 februarie 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si ale art. I pct. 3 si art. III din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 209/2008 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 5 mai 2012
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale şi ale Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 209/2008 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, excepţie ridicatã de Ana Martin în Dosarul nr. 3.344/30/2009 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia conflicte de muncã şi asigurãri sociale şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 189D/2011.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 7 decembrie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 3.344/30/2009, Curtea de Apel Timişoara - Secţia conflicte de muncã şi asigurãri sociale a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale şi ale Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 209/2008 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale.
Excepţia a fost ridicatã de Ana Martin cu prilejul soluţionãrii recursurilor formulate împotriva Sentinţei civile nr. 1.122 din 5 mai 2010, pronunţatã de Tribunalul Timiş în Dosarul nr. 3.344/30/2009, având ca obiect recalcularea pensiei.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã actele normative criticate sunt contrare dispoziţiilor art. 115 alin. (6) din Constituţie, întrucât afecteazã un drept fundamental, respectiv dreptul la pensie, prin acordarea discreţionarã şi discriminatorie a unor sporuri. De asemenea, considerã cã înfrâng şi dreptul la un nivel de trai decent, precum şi dispoziţiile constituţionale referitoare la dreptul de proprietate, de vreme ce pensia reprezintã un "bun" în sensul celor statuate de Curtea Europeanã a Drepturilor Omului. Pentru a exemplifica cele susţinute, aratã cã, prin aplicarea "art. I din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 100/2008, modificat prin art. III din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 209/2008, [...] raportul dintre cel care a lucrat în grupa I faţã de cel care a lucrat în grupa a II-a este de 1: 4. Mai mult chiar, dacã pensionarul din grupa I de muncã ar trebui sã aibã un spor de 50%, nu are în fapt decât 25%, iar cel care provine din grupa a II-a de muncã beneficiazã doar de un spor de 12,5% şi nu de 25%, cum la prima vedere lasã textul sã se înţeleagã şi cum reglementa legislaţia anterioarã care asigura o majorare de 25%". Astfel, în opinia sa, sintagma "pentru fiecare an de spor" nu doar cã diminueazã drepturile pensionarilor care au lucrat în grupe speciale, dar creeazã şi un tratament discriminatoriu între aceştia. Totodatã, aratã cã dreptul la pensie nu poate fi îngrãdit sau limitat, fiecare persoanã având dreptul la o pensie proporţional cu contribuţiile plãtite la fondul de pensii din perioada activã. În sfârşit, considerã cã din cauza repetatelor modificãri legislative în domeniu, normele privind mãrirea punctajului pensiei pentru persoanele care au lucrat în grupele superioare de muncã nu sunt accesibile şi previzibile.
Curtea de Apel Timişoara - Secţia conflicte de muncã şi asigurãri sociale considerã cã excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiatã. În acest sens, aratã cã normele de lege criticate de autorul excepţiei nu pun în discuţie îngrãdirea şi limitarea exercitãrii dreptului la pensie şi nici discriminarea şi aplicarea de tratamente juridice diferenţiate de naturã a accentua discrepanţele între categoriile de pensionari, respectiv cei pensionaţi sub imperiul legii anterioare faţã de cei pensionaţi dupã intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 100/2008 şi a Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 209/2008.
În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Potrivit încheierii de sesizare, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 637 din 4 septembrie 2008, precum şi cele ale Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 209/2008 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 9 decembrie 2008.
Examinând motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã autorul excepţiei indicã, în critica sa, dispoziţiile art. I din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 100/2008 prin care se introduce art. 78^2 în Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000. Citând aceste reglementãri, se referã însã la prevederile art. II din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 100/2008, aşa cum acestea au fost modificate prin dispoziţiile art. III din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 209/2008 şi prin care se aratã cã "Beneficiazã de un numãr suplimentar de 0,50 puncte pentru fiecare an de spor, respectiv 0,04166 puncte pentru fiecare lunã de spor, acordat pentru vechimea realizatã în activitatea desfãşuratã în grupa I de muncã, precum şi de 0,25 puncte pentru fiecare an de spor, respectiv 0,02083 puncte pentru fiecare lunã de spor, acordat pentru vechimea realizatã în activitatea desfãşuratã în grupa II de muncã, urmãtoarele categorii de persoane:
a) ale cãror drepturi de pensie au fost recalculate conform dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurãrilor sociale de stat, aprobatã cu completãri prin Legea nr. 78/2005, cu completãrile ulterioare, cu excepţia acelora în cazul cãrora pentru determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat vechimea în muncã necesarã deschiderii dreptului la pensie prevãzutã de acte normative cu caracter special;
b) ale cãror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 aprilie 2001-30 septembrie 2008 şi pentru care, la determinarea punctajului mediu anual, s-au utilizat stagiile complete de cotizare prevãzute în anexa nr. 3 la Legea nr. 19/2000, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, în funcţie de data naşterii sau, dupã caz, stagiile complete de cotizare, în funcţie de data deschiderii dreptului la pensie, conform prevederilor art. 167^1 din aceeaşi lege."
De asemenea, autorul excepţiei invocã dispoziţiile art. 165^1 din Legea nr. 19/2000, aşa cum au fost modificate prin art. I pct. 3 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 209/2008, dispoziţii care au urmãtoarea redactare: "(1) Pensionarii sistemului public de pensii ale cãror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, care au desfãşurat activitãţi în locuri încadrate în grupa I şi/sau grupa II de muncã, beneficiazã de o creştere a punctajelor anuale realizate în aceste perioade, dupã cum urmeazã:
a) cu 50% pentru perioadele în care au desfãşurat activitãţi în locuri încadrate în grupa I de muncã;
b) cu 25% pentru perioadele în care au desfãşurat activitãţi în locuri încadrate în grupa a II-a de muncã.
(2) Prevederile alin. (1) nu se aplicã în situaţia în care, la recalcularea pensiilor în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurãrilor sociale de stat, aprobatã cu completãri prin Legea nr. 78/2005, cu completãrile ulterioare, pentru determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat vechimea în muncã necesarã deschiderii dreptului la pensie prevãzutã de acte normative cu caracter special.
(3) De creşterea punctajelor anuale prevãzutã la alin. (1) beneficiazã şi persoanele ale cãror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 aprilie 2001 - 2 noiembrie 2008 inclusiv, cu respectarea condiţiilor prevãzute la art. 78^2 alin. (2)."
Prin urmare, Curtea constatã cã, în realitate, critica de neconstituţionalitate vizeazã prevederile art. II din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 100/2008 şi cele ale art. I pct. 3 şi art. III din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 209/2008.
Totodatã, Curtea observã cã actele normative criticate au fost abrogate prin dispoziţiile art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Având în vedere însã cele statuate prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea apreciazã cã este competentã sã se pronunţe asupra dispoziţiilor de lege cu care a fost sesizatã, aplicabile în cauzã.
Prin urmare, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. II din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 100/2008 şi cele ale art. I pct. 3 şi art. III din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 209/2008.
Autorul excepţiei considerã cã prevederile de lege criticate sunt contrare urmãtoarelor texte din Constituţie: art. 1 alin. (5) referitor la obligaţia respectãrii Constituţiei şi a legilor, art. 15 privind universalitatea, art. 16 referitor la egalitatea cetãţenilor în faţa legii, art. 44 privind dreptul de proprietate, art. 47 privind nivelul de trai şi dreptul la pensie, art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertãţi, art. 73 alin. (3) lit. p) privind reglementarea prin lege organicã a regimului general privind raporturile de muncã, sindicatele, patronatele şi protecţia socialã şi art. 115 alin. (6) care stabilesc domeniul de reglementare al ordonanţelor de urgenţã.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã principala criticã formulatã de autorul acesteia este aceea cã textele de lege deduse controlului de constituţionalitate instituie un tratament discriminator şi discreţionar. Din modul în care a fost motivatã aceastã criticã însã nu reiese cu claritate care sunt categoriile sociale între care se face pretinsa discriminare. Astfel, autorul excepţiei face o comparaţie între persoanele care au lucrat în grupa I de muncã şi grupa a II-a de muncã, însã este evident cã tratamentul juridic diferit nu poate avea semnificaţia discriminãrii, cele douã categorii de persoane aflându-se în situaţii obiectiv diferite prin prisma condiţiilor în care au desfãşurat activitatea şi care se reflectã şi asupra condiţiilor privind acordarea dreptului la pensie.
De asemenea, textele de lege criticate de autorul excepţiei se referã la situaţii diferite. Astfel, dispoziţiile art. I pct. 3 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 209/2008, reglementând conţinutul art. 165^1 din Legea nr. 19/2000, prevãd o creştere a punctajelor anuale realizate în perioadele în care titularii dreptului la pensie au desfãşurat activitatea în grupele I sau II de muncã. Potrivit art. 165^1 alin. (2) din Legea nr. 19/2000, aceastã reglementare "nu se aplicã în situaţia în care, la recalcularea pensiilor în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurãrilor sociale de stat, aprobatã cu completãri prin Legea nr. 78/2005, cu completãrile ulterioare, pentru determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat vechimea în muncã necesarã deschiderii dreptului la pensie prevãzutã de acte normative cu caracter special". Or, dispoziţiile art. II din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 100/2008, aşa cum au fost modificate prin art. III din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 209/2008, reglementeazã tocmai situaţia persoanelor exceptate de la aplicarea art. 165^1 din Legea nr. 19/2000. Prin urmare, nici în aceastã situaţie nu este evident în ce anume constã pretinsa discriminare criticatã de autorul excepţiei.
Autorul excepţiei susţine, totodatã, cã textele de lege criticate contravin prevederilor constituţionale care consacrã dreptul la pensie şi dreptul de proprietate. Din modul în care a fost motivatã excepţia însã reiese cã, în realitate, este nemulţumit de modul în care legiuitorul a înţeles sã reglementeze creşterea punctajului pentru persoanele care au lucrat în grupele superioare de muncã care se încadreazã în ipoteza art. II din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 100/2008, aşa cum au fost modificate prin art. III din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 209/2008.
Or, faţã de aceastã criticã, Curtea reţine cã prevederile art. III din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 209/2008 au preluat, în esenţã, aceleaşi reglementãri pe care Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 100/2008 le-a instituit cu privire la majorarea punctajului pentru persoanele ale cãror drepturi de pensie au fost recalculate conform dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurãrilor sociale de stat, aprobatã cu completãri prin Legea nr. 78/2005, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. Excepţie fac acele persoane în cazul cãrora, pentru determinarea punctajului mediu anual, s-a utilizat vechimea în muncã necesarã deschiderii dreptului la pensie prevãzutã de acte normative cu caracter special, respectiv cele ale cãror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 aprilie 2001-30 septembrie 2008 şi pentru care, la determinarea punctajului mediu anual, s-au utilizat stagiile complete de cotizare prevãzute în Anexa nr. 3 la Legea nr. 19/2000, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, în funcţie de data naşterii sau, dupã caz, stagiile complete de cotizare, în funcţie de data deschiderii dreptului la pensie, conform prevederilor art. 167^1 din aceeaşi lege.
Aşa cum Curtea a reţinut însã prin Decizia nr. 1.300 din 14 octombrie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 26 ianuarie 2011, textele de lege criticate au un caracter reparatoriu, urmãrind "îndepãrtarea unor inechitãţi ce rezultau din reglementãrile anterioare, care nu ţineau cont de anumite bonusuri ce fuseserã acordate la stagiul de cotizare şi care, potrivit legislaţiei în vigoare, nu reprezentau perioade contributive, astfel cã s-a reglementat acordarea unor sporuri care sã compenseze aceste inechitãţi". Aşadar, în raport cu reglementarea anterioarã, invocatã de autorul excepţiei, textele de lege criticate nu doar cã nu afecteazã dreptul la pensie, în sensul diminuãrii acestuia, ci, din contrã, au ca efect o creştere a cuantumului acestora.
Faţã de nemulţumirea autorului excepţiei, în sensul cã aceastã majorare a punctajului de care beneficiazã la calculul pensiei nu este cea pe care o anticipa, Curtea reţine cã, potrivit art. 47 alin. (2) din Constituţie, cetãţenii au dreptul la pensie şi la alte drepturi de asigurãri sociale prevãzute de lege. Aşa cum Curtea a statuat prin Decizia nr. 820 din 9 noiembrie 2006, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007, în temeiul acestui text constituţional "legiuitorul are libertatea sã stabileascã drepturile de asigurãri sociale cuvenite, condiţiile şi criteriile de acordare a acestora, modul de calcul şi cuantumul valoric al lor, în raport cu posibilitãţile create prin resursele financiare disponibile, şi sã le modifice în concordanţã cu schimbãrile ce se produc în resursele economico-financiare".
Prin urmare, Curtea apreciazã cã nu sunt întemeiate criticile de neconstituţionalitate raportate la art. 44, art. 47 şi art. 115 alin. (6) din Constituţie.
În sfârşit, în ceea ce priveşte critica autorului excepţiei, potrivit cãreia textele de lege criticate nu sunt accesibile, Curtea reţine cã dispoziţiile Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 100/2008 au instituit o reglementare cu caracter reparatoriu pentru persoanele care au desfãşurat activitatea în fostele grupe I sau II de muncã. Ulterior, Prin Legea nr. 218/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 31 octombrie 2008, a fost instituitã o reglementare având un scop similar, care nu a abrogat însã dispoziţiile vizând aceeaşi materie ale Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 100/2008. În vederea evitãrii eventualelor disfuncţionalitãţi ce puteau apãrea din aplicarea simultanã a douã acte normative cu conţinut similar, Guvernul a emis Ordonanţa de urgenţã nr. 209/2008, care a preluat reglementarea celor douã acte normative anterioare.
Aşa fiind, deşi pânã la apariţia acestui din urmã act normativ dispoziţiile Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 100/2008 care reglementau art. 78^2 din Legea nr. 19/2000 erau susceptibile de a fi criticate sub aspectul previzibilitãţii aplicãrii acestuia în contextul existenţei unei reglementãri paralele cu conţinut identic, apariţia Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 209/2008 a eliminat eventualitatea oricãror disfuncţionalitãţi de aplicare, astfel cã şi critica de neconstituţionalitate apare ca fiind lipsitã de temei.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale şi ale art. I pct. 3 şi art. III din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 209/2008 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, excepţie ridicatã de Ana Martin în Dosarul nr. 3.344/30/2009 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia conflicte de muncã şi asigurãri sociale.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 16 februarie 2012.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
