Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 117 din 11 martie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 35 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activitatii de expertiza tehnica judiciara si extrajudiciara
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 403 din 6 mai 2004
Nicolae Popa - preşedinte
Costicã Bulai - judecãtor
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Lucian Stângu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Aurelia Popa - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 35 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activitãţii de expertizã tehnicã judiciarã şi extrajudiciarã, aprobatã prin <>Legea nr. 156/2002 , excepţie ridicatã de Vasile Tãnase în Dosarul nr. 1.372/2003 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
La apelul nominal se prezintã personal autorul excepţiei, asistat de avocatul ales, Gabriela Marincaş, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Având cuvântul pe fond, apãrãtorul autorului excepţiei a solicitat admiterea acesteia, deoarece se aduce atingere prezumţiei de nevinovãţie, precum şi dreptului constituţional garantat de Legea fundamentalã, potrivit cãruia accesul liber al unei persoane la o activitate economicã (în cauzã la desfãşurarea unei profesii liberale) este garantat. Posibilitatea prevãzutã de textul criticat de a se dispune suspendarea dreptului de a efectua expertize tehnice, în situaţia în care împotriva expertului s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, este, în opinia autorului, de naturã sã-i restrângã exerciţiul dreptului de a profesa, cu consecinţa atingerii existenţei dreptului însuşi. Aceastã limitare este discriminatorie în raport cu celelalte categorii de profesii liberale, deoarece nu s-a dispus printr-o hotãrâre judecãtoreascã, aşa cum este reglementat, de exemplu, în cazul avocaţilor sau notarilor publici.
În susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate a depus şi concluzii scrise.
Partea Ministerul Justiţiei a trimis la dosar note scrise prin care solicitã respingerea excepţiei ca neîntemeiatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca nefondatã, deoarece raţiunea instituirii unei asemenea mãsuri se justificã prin necesitatea asigurãrii unui climat corespunzãtor organizãrii activitãţii de expertizã tehnicã judiciarã şi extrajudiciarã. De altfel, mãsura suspendãrii are caracter provizoriu, situaţie ce exclude încãlcarea prezumţiei de nevinovãţie. Critica formulatã prin prisma dispoziţiilor constituţionale prevãzute în art. 45 nu este întemeiatã, întrucât accesul liber al persoanei şi exercitarea unei activitãţi economice, precum şi libera iniţiativã sunt garantate în condiţiile legii.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 24 noiembrie 2003, pronunţatã în Dosarul nr. 1.372/2003, Curtea de Apel Galaţi - Secţia comercialã şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 35 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activitãţii de expertizã tehnicã judiciarã şi extrajudiciarã, aprobatã prin <>Legea nr. 156/2002 .
Excepţia a fost ridicatã de reclamantul Vasile Tãnase în dosarul cu numãrul de mai sus, având ca obiect soluţionarea unei acţiuni civile formulate în baza Legii contenciosului administrativ în contradictoriu cu pârâta Ministerul Justiţiei.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine cã textele de lege criticate sunt neconstituţionale, întrucât, prin posibilitatea suspendãrii dreptului expertului tehnic judiciar (inculpat într-o cauzã penalã) de a efectua expertize tehnice, se aduce atingere principiului prezumţiei de nevinovãţie consacrat de art. 23 alin. (11) din Constituţie, republicatã, deoarece el este considerat vinovat, deşi nu s-a pronunţat împotriva lui o hotãrâre judecãtoreascã definitivã de condamnare.
Dispoziţiile <>art. 35 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2000 contravin şi prevederilor constituţionale privitoare la libertatea economicã, având în vedere cã, deşi a dobândit calitatea de liber-profesionist pentru care a fost autorizat în condiţiile legii, este împiedicat sã-şi desfãşoare activitatea pentru simplul fapt cã împotriva sa a fost pusã în mişcare acţiunea penalã în douã dosare penale.
Curtea de Apel Galaţi - Secţia comercialã şi de contencios administrativ opineazã cã excepţia de neconstituţionalitate este nefondatã, întrucât dispoziţiile <>art. 35 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2000 trebuie interpretate în corelaţie cu prevederile art. 10 din acelaşi act normativ, care, stabilind condiţiile de dobândire a calitãţii de expert tehnic judiciar, precizeazã cã expertul judiciar trebuie sã se bucure de o bunã reputaţie socialã şi profesionalã. Prezumţia de nevinovãţie nu are legãturã cu prevederile criticate, deoarece ea funcţioneazã doar în cadrul procesului penal şi nu poate fi extinsã şi asupra situaţiilor în care unei persoane i se cere o "conduitã moralã şi profesionalã corespunzãtoare".
Împrejurarea cã autorul excepţiei este inculpat într-o cauzã penalã poate crea suspiciunea comiterii unor abuzuri. În aceste condiţii suspendarea dreptului de a efectua expertize tehnice pânã la soluţionarea definitivã a cauzei reprezintã o mãsurã de protecţie şi nu o îngrãdire a dreptului de exercitare a profesiei.
În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate în raport cu art. 45 din Constituţie, republicatã, dispoziţiile <>Ordonanţei Guvernului nr. 2/2000 nu vin în conflict cu Legea fundamentalã, care condiţioneazã exercitarea profesiei de reglementarea prevãzutã prin lege specialã, iar, pe de altã parte, împotriva autorului excepţiei nu s-a luat mãsura îndepãrtãrii lui din Biroul de expertize, ci doar s-a dispus suspendarea sa pânã la lãmurirea situaţiei sale în procesul penal.
Potrivit <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.
Guvernul României apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 35 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2000 este neîntemeiatã. Prezumţia de nevinovãţie constituie un principiu de bazã al procesului penal materializat într-o garanţie juridico-socialã acordatã învinuitului sau inculpatului care nu trebuie sã-şi dovedeascã nevinovãţia. Organele judiciare sunt obligate, în virtutea aceleiaşi prezumţii, sã administreze probele - când acestea existã - în procesul penal, iar persoana cercetatã are dreptul sã probeze lipsa lor de temeinicie.
Mãsura suspendãrii din exerciţiul profesiei de expert nu înlãturã prezumţia de nevinovãţie, ci constituie o sancţiune a neîndeplinirii uneia dintre condiţiile cerute ab initio pentru intrarea în profesie, şi anume aceea de a se bucura de o bunã reputaţie profesionalã şi socialã [art. 10 alin. (1) lit. f) din ordonanţa criticatã]. Suspendarea se dispune însã numai atunci când acţiunea penalã a fost pusã în mişcare, iar acest moment procesual presupune existenţa unor probe temeinice de sãvârşire a unei infracţiuni. Aceastã mãsurã reprezintã o sancţiune des întâlnitã în statutul profesiilor pentru care probitatea moralã şi profesionalã este o condiţie de bazã de intrare şi de menţinere în profesie, cât şi un impediment în exercitarea în continuare a atribuţiilor specifice profesiei, de naturã a înlãtura posibilitatea persoanei în cauzã sã se foloseascã de aceasta în scopul de a îngreuna desfãşurarea cercetãrii penale sau de a ascunde probele incriminatorii.
În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate în raport cu art. 45 din Legea fundamentalã, Guvernul considerã cã precizarea finalã a textului constituţional este elocventã în sensul afirmãrii constituţionalitãţii prevederilor criticate. Lãsând la aprecierea legii ordinare stabilirea condiţiilor de exercitare a profesiilor liberale, este de la sine înţeles cã orice mãsuri şi sancţiuni stabilite prin lege sunt constituţionale dacã nu vin în conflict cu alte principii fundamentale.
Avocatul Poporului considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece textul criticat nu aduce atingere libertãţii individuale, ci instituie, pe o perioadã determinatã, o sancţiune nepenalã expertului tehnic judiciar împotriva cãruia a fost pusã în mişcare acţiunea penalã.
Dispoziţiile legale criticate nu conţin norme restrictive privind accesul liber al persoanei la o activitate economicã, libera iniţiativã şi exercitarea acestora în condiţiile legii.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã constatã cã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit d) din Constituţie, republicatã, ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 35 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activitãţii de expertizã tehnicã judiciarã şi extrajudiciarã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 25 ianuarie 2000, aprobatã prin <>Legea nr. 156/2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 249 din 15 aprilie 2002, şi are urmãtorul conţinut:
Art. 35 alin. (2): "În situaţia în care împotriva expertului tehnic judiciar este pusã în mişcare acţiunea penalã, se dispune suspendarea dreptului de a efectua expertize tehnice pânã la soluţionarea definitivã a cauzei."
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine cã prin dispoziţiile legale criticate sunt încãlcate prevederile art. 23 alin. (11) şi ale art. 45 din Constituţie, republicatã, al cãror conţinut este urmãtorul:
Art. 23 alin. (11): "Pânã la rãmânerea definitivã a hotãrârii judecãtoreşti de condamnare, persoana este consideratã nevinovatã.";
Art. 45: "Accesul liber al persoanei la o activitate economicã, libera iniţiativã şi exercitarea acestora în condiţiile legii sunt garantate."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã mãsura suspendãrii dreptului expertului de a efectua expertize judiciare pe durata procesului penal în care este învinuit nu constituie o încãlcare a principiului prezumţiei de nevinovãţie, dat fiind cã nu are semnificaţia unei sancţionãri a acestuia pentru fapte penale cu privire la care nu s-a stabilit, prin hotãrâre judecãtoreascã definitivã, cã le-a sãvârşit cu vinovãţie, ci constituie o mãsurã legitimã de garanţie acordatã persoanelor ce solicitã efectuarea de expertize judiciare cã aceste lucrãri nu vor fi efectuate de o persoanã asupra cãreia planeazã suspiciuni de încãlcare gravã a legii şi a deontologiei profesionale.
Dispoziţiile legale criticate trebuie coroborate cu cele ale art. 10 din acelaşi act normativ criticat, care stabilesc condiţiile de dobândire a calitãţii de expert tehnic judiciar şi care prevãd la lit. f) cã acesta trebuie sã nu aibã antecedente penale şi sã se bucure de o bunã reputaţie profesionalã şi socialã.
În ceea ce priveşte susţinerea autorului excepţiei în sensul cã dispoziţia legalã atacatã contravine principiului libertãţii economice, consacrat de art. 45 din Constituţie, republicatã, şi aceastã criticã este nefondatã, dat fiind cã exercitarea activitãţilor economice sunt garantate de Legea fundamentalã în condiţiile legii, organul legiuitor fiind liber sã stabileascã, în funcţie de interesul general şi cu respectarea normelor privind drepturile şi libertãţile cetãţenilor, condiţiile în care urmeazã sã fie desfãşuratã o anumitã activitate. Suspendarea temporarã a dreptului de a efectua expertize judiciare, în cazul prevãzut de <>art. 35 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2000 , constituie, în aceastã perspectivã, o aplicare a dispoziţiilor art. 45 din Legea fundamentalã, în deplinã concordanţã cu toate celelalte prevederi ale Constituţiei.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d), al art. 147 alin. (4), al art. 23 alin. (11) şi al art. 45 din Constituţie, republicatã, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) şi al <>art. 25 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 35 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activitãţii de expertizã tehnicã judiciarã şi extrajudiciarã, excepţie ridicatã de Vasile Tãnase în Dosarul nr. 1.372/2003 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia comercialã şi contencios administrativ.
Definitivã şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 11 martie 2004.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
