Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 115 din 18 martie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. III din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 225 din 3 aprilie 2003
Nicolae Popa - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Florentina Balta - procuror
Doina Suliman - magistrat-asistent şef
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. III din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, excepţie ridicatã de Casa judeteana de pensii Bistrita-Nasaud în dosarele nr. 5/F/1999 şi nr. 38/F/2000 ale Tribunalului Bistrita-Nasaud.
La apelul nominal lipsesc toate pãrţile, fata de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea, având în vedere ca excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 285C/2002 şi nr. 286C/2002 au un conţinut identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexarii cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere dispoziţiile art. 164 din Codul de procedura civilã, nu se opune conexarii dosarelor.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor <>art. 16 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, coroborate cu cele ale art. 164 din Codul de procedura civilã, dispune conexarea Dosarului nr. 286C/2002 la Dosarul nr. 285C/2002, care este primul înregistrat.
Reprezentantul Ministerului Public, invocand jurisprudenta în materie a Curţii Constituţionale, pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin încheierile din 21 aprilie 2002, pronunţate în dosarele nr. 5/F/1999 şi nr. 38/F/2000, Tribunalul Bistrita-Nasaud a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. III din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de Casa judeteana de pensii Bistrita-Nasaud, creditoare în doua cauze comerciale ce au ca obiect soluţionarea cererilor de suspendare a procedurii falimentului fata de debitoarea Societatea Comercialã "Agroindustriala" - S.A. Jelna.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine ca dispoziţiile <>art. III din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 aduc atingere dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1). Astfel, considera ca suspendarea procedurii falimentului la care s-a depus oferta de achizitionare a pachetului majoritar de acţiuni creeazã o situaţie privilegiatã instituţiilor publice implicate, în speta Agenţia Domeniilor Statului, în defavoarea celorlalte categorii de creditori, care nu au posibilitatea de a-şi exprima acordul cu privire la privatizare şi care nu şi-ar mai putea indestula creanţele din banii rezultaţi în urma acestei proceduri.
Tribunalul Bistrita-Nasaud, insusindu-şi motivarea autorilor exceptiei, considera ca <>art. III din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 este neconstitutional. În acest sens, susţine ca textul de lege criticat aduce atingere şi art. 41 alin. (1) şi (2) din Constituţie, deoarece "nici <>Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 şi nici legile specifice privind privatizarea societãţilor comerciale cu capital integral sau parţial de stat ce deţin în administrare terenuri agricole proprietate publica sau privatã a statului (cum sunt <>Legea nr. 268/2001 şi <>Legea nr. 137/2002 ) nu conţin dispoziţii referitoare la recuperarea creanţelor tuturor creditorilor, în afarã de unele scutiri ori eşalonãri ale creanţelor bugetare".
Potrivit prevederilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciazã ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate. Astfel, arata ca suspendarea procedurii reorganizãrii judiciare sau a falimentului, în cazurile prevãzute la art. III, este o mãsura temporarã, luatã de judecãtorul-sindic "pana la privatizarea societãţii sau pentru o perioada de cel mult un an, cu posibilitatea de a fi prelungitã cu încã un an numai în cazuri temeinic justificate", mãsura ce se înscrie în limitele statuate în art. 49 din Constituţie cu privire la restrangerea unor drepturi sau libertãţi fundamentale. De asemenea, considera ca, în cazul în care societatea comercialã este privatizata prin vânzarea pachetului majoritar de acţiuni, închiderea procedurii poate fi dispusã de cãtre judecãtorul-sindic numai în condiţiile prevãzute în contractul de privatizare, care trebuie sa cuprindã clauze cu privire la modul de satisfacere a creditorilor societãţii comerciale privatizate, mai ales a creditorilor privati, deoarece societatea în cauza poate fi scutitã de la plata obligaţiilor bugetare. Guvernul mai retine ca nici critica de neconstituţionalitate a <>art. III din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 în raport cu art. 41 alin. (1) şi (2) din Constituţie nu este intemeiata, deoarece textul legal criticat nu aduce atingere dreptului de proprietate şi nu creeazã o situaţie discriminatorie între diferiţii titulari ai acestui drept în ceea ce priveşte protecţia juridicã a acestui drept real. În acest sens se arata ca creditorii se pot adresa instanţelor judecãtoreşti pentru satisfacerea creanţelor, imediat ce suspendarea procedurii a încetat.
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite în cauze de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. III din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, ordonanta publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 2 februarie 2002.
Aceste dispoziţii legale au urmãtoarea redactare: "(1) Exerciţiul acţiunilor sau, dupã caz, efectuarea procedurilor prevãzute de <>Legea nr. 64/1995 se suspenda, la cererea instituţiei publice implicate, fata de societãţile comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale deţine cel puţin 50% + 1 din capitalul social, ce înregistreazã obligaţii bugetare de peste 50% din totalul datoriilor înscrise în evidenta contabila, aflate în proces de privatizare, cuprinse în programe speciale care sa conducã la creşterea atractivitatii acestora pentru privatizare ori pentru care s-au înregistrat scrisori de intenţie pentru achiziţionarea pachetului de acţiuni.
(2) Suspendarea va fi pronunţatã de instanta competenta pentru o perioada de un an, care va putea fi prelungitã, în cazuri temeinic justificate, cu maximum un an.
(3) În termen de 15 zile de la pronunţarea hotãrârii de suspendare, administratorul sau, dupã caz, lichidatorul va fi obligat sa prezinte instituţiei publice implicate un raport cu privire la ansamblul operaţiunilor efectuate în cursul procedurii de lichidare judiciarã.
(4) În urma privatizãrii societãţii prin vânzarea pachetului majoritar de acţiuni, judecãtorul-sindic va pronunţa, la cererea instituţiei publice implicate, o încheiere prin care va dispune închiderea procedurii în temeiul prevederilor contractului de vânzare a acţiunilor."
În susţinerea neconstitutionalitatii acestui text de lege, se invoca încãlcarea urmãtoarelor prevederi constituţionale:
- Art. 16 alin. (1): "Cetãţenii sunt egali în fata legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri."
- Art. 41 alin. (1) şi (2): "(1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
(2) Proprietatea privatã este ocrotitã în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetãţenii strãini şi apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor."
Examinând excepţia, Curtea retine ca autorul exceptiei susţine ca dispoziţiile legale criticate creeazã un regim discriminatoriu între diferitele categorii de creditori ai societãţilor agricole aflate în procedura falimentului, prin avantajarea Agenţiei Domeniilor Statului, care preia sumele de bani rezultate în urma procedurii privatizãrii, procedura asupra cãreia ceilalţi creditori nu au posibilitatea sa îşi exprime acordul. Curtea observa, de asemenea, ca Tribunalul Bistrita-Nasaud extinde critica de neconstituţionalitate. Astfel, considera ca, în contextul lipsei unor prevederi legale care sa reglementeze modul de recuperare a creanţelor de cãtre toţi creditorii, textul de lege criticat contravine art. 41 alin. (1) şi (2) din Constituţie.
Aceste argumente nu pot fi primite. Din analiza textului de lege supus controlului, Curtea retine ca acesta este un text de procedura, deci fãrã efect cu privire la dreptul substanţial al creditorilor.
De altfel, Curtea Constituţionalã s-a mai pronunţat asupra exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. III din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 . Astfel, prin Decizia nr. 211 din 10 iulie 2002, Curtea, respingând excepţia de neconstituţionalitate, a constatat ca "Suspendarea exercitãrii acţiunilor sau, dupã caz, a procedurilor prevãzute de <>Legea nr. 64/1995 nu incalca principiul liberului acces la justiţie, dat fiind ca, prin însãşi natura ei, aceasta mãsura constituie un act judiciar de decizie, adoptat de instanta competenta, pe o perioada limitatã, potrivit <>art. III din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 dupã constatarea de cãtre judecãtor a îndeplinirii condiţiilor prevãzute în alin. (1) al aceluiaşi articol [...]". Totodatã, s-a arãtat ca "procedura suspendatã pe cale judiciarã urmeazã a se închide tot pe cale judiciarã fie în condiţiile prevãzute de <>art. 117 şi urmãtoarele din Legea nr. 64/1995 - dacã nu s-a realizat privatizarea -, fie în condiţiile prevãzute de art. III alin. (4) din ordonanta criticata, în urma privatizãrii prin vânzarea pachetului majoritar de acţiuni". De asemenea, Curtea a reţinut în decizia sa ca "titularii drepturilor de creanta care au solicitat deschiderea procedurii fata de societatea comercialã ajunsã în stare de incapacitate de plata au posibilitatea ca, la închiderea procedurii speciale prevãzute de <>art. III din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 , sa-şi recupereze creanţele pe baza prevederilor contractului de privatizare sau, în condiţiile dreptului comun, de la succesorii societãţii privatizate".
Cu privire la critica de neconstituţionalitate a <>art. III din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 în raport cu art. 41 alin. (1) şi (2) din Constituţie, se constata ca, prin Decizia nr. 273 din 22 octombrie 2002, Curtea Constituţionalã s-a mai pronunţat asupra acestui aspect, arãtând ca aceste dispoziţii constituţionale nu au incidenta, textul de lege criticat vizând exclusiv procedurile prevãzute de <>Legea nr. 64/1995 în caz de insolventa a debitorilor comercianţi aflaţi în incapacitate vãditã de plata a datoriilor exigibile cu sumele disponibile. Asa fiind, suspendarea acestor proceduri nu aduce atingere dreptului de proprietate al titularilor creanţelor, putând doar sa determine întârzierea realizãrii acestor drepturi. Pentru aceleaşi considerente s-a arãtat ca nu poate fi reţinutã nici încãlcarea principiului ocrotirii egale a proprietãţii private, indiferent de titular.
În sfârşit, Curtea observa ca în speta nu este vorba de o problema de constitutionalitate, ci de una de interpretare şi aplicare a legii, care însã intra în competenta instanţei de judecata, judecãtorul-sindic putând pronunţa închiderea procedurii în condiţiile dispoziţiilor <>Legii nr. 64/1995 .
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) şi (6) şi al <>art. 25 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, cu majoritate de voturi,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. III din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, excepţie ridicatã de Casa judeteana de pensii Bistrita-Nasaud în dosarele nr. 5/F/1999 şi nr. 38/F/2000 al Tribunalului Bistrita-Nasaud.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 18 martie 2003.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Doina Suliman
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
