Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 114 din 1 februarie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 248 din 8 aprilie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Fabian Niculae - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "OMV Petrom" - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 13.898/299/2009 al Judecãtoriei Sectorului 1 Bucureşti şi care formeazã obiectul Dosarului nr. 1.247D/2010 al Curţii Constituţionale.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 1.248D/2010, nr. 1.252D/2010, nr. 1.259D/2010, nr. 1.358D/2010, nr. 1.373D/2010, nr. 1.631D/2010, nr. 1.636D/2010, nr. 3.993D/2010 şi nr. 4.750D/2010, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "OMV Petrom" - S.A. din Bucureşti în dosarele nr. 25.508/299/2009, nr. 8.438/299/2009, nr. 8.445/299/2009, nr. 13.148/299/2009, nr. 21.384/299/2009, nr. 13.897/299/2009, nr. 21.385/299/2009 şi nr. 7.253/299/2009 ale Judecãtoriei Sectorului 1 Bucureşti, precum şi de Gavril Hãşmãşan în Dosarul nr. 3.619/219/2009 al Judecãtoriei Dej.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Având în vedere identitatea de obiect al excepţiei de neconstituţionalitate în dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 1.248D/2010, nr. 1.252D/2010, nr. 1.259D/2010, nr. 1.358D/2010, nr. 1.373D/2010, nr. 1.631D/2010, nr. 1.636D/2010, nr. 3.993D/2010, nr. 4.750D/2010 la Dosarul nr. 1.247D/2010.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispoziţiilor <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 1.248D/2010, nr. 1.252D/2010, nr. 1.259D/2010, nr. 1.358D/2010, nr. 1.373D/2010, nr. 1.631D/2010, nr. 1.636D/2010, nr. 3.993D/2010, nr. 4.750D/2010 la Dosarul nr. 1.247D/2010, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, reţine urmãtoarele:
Prin încheierile din 8 şi 19 martie, 9, 16, 26 şi 29 aprilie, 10 iunie şi 3 august 2010, pronunţate în dosarele nr. 13.898/299/2009, nr. 25.508/299/2009, nr. 8.438/299/2009, nr. 8.445/299/2009, nr. 13.148/299/2009, nr. 21.384/299/2009, nr. 13.897/299/2009, nr. 21.385/299/2009 şi nr. 7.253/299/2009, Judecãtoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedurã civilã.
Prin Încheierea din 10 februarie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 3.619/219/2009, Judecãtoria Dej a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedurã civilã.
Excepţia a fost invocatã de Societatea Comercialã "OMV Petrom" - S.A. din Bucureşti şi de Gavril Hãşmãşan în dosare având ca obiect soluţionarea unor contestaţii la executare.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţã, cã dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale, deoarece instituie suspendarea executãrii ca o mãsurã procesualã lãsatã la libera apreciere a judecãtorului. În condiţiile în care continuarea procedurii de executare poate sã producã prejudicii grave debitorului, ar fi trebuit ca, la cererea debitorului, mãsura sã opereze de drept. Pe de altã parte, condiţionarea admiterii cererii de depunere a unei cauţiuni constituie o evidentã restrângere a liberului acces la justiţie. Prin stabilirea unei cauţiuni într-un cuantum ridicat, contestatorul care justificã interes în promovarea cererii de suspendare riscã executarea silitã, chiar în temeiul unor acte de executare nevalabile, datoritã imposibilitãţii de a achita cauţiunea stabilitã de instanţã. Actuala reglementare cuprinsã la art. 403 alin. 1 din Codul de procedurã civilã îngrãdeşte liberul acces la justiţie, câtã vreme nu prevede nicio posibilitate de scutire, reducere, eşalonare sau amânare la plata cauţiunii ori plata cauţiunii din fondurile publice, în cazurile în care justiţiabilii nu au posibilitatea plãţii stabilite de instanţã ori plata cauţiunii ar avea consecinţe grave pentru justiţiabil şi familia sa.
Pe de altã parte, o parte din autorii excepţiei susţin cã dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale, deoarece instanţa poate obliga pãrţile dintr-un dosar sã suspende orice executare, deşi la baza executãrii stã un titlu executoriu provenit de la o instanţã. Neconstituţionalitatea dispoziţiilor legale criticate provine şi din posibilitatea ca instanţa sã pronunţe o sentinţã fãrã a studia actele dosarului de fond. Instanţa poate sã ia mãsura suspendãrii fãrã a cerceta fondul litigiului, or, acest lucru reprezintã o încãlcare a dispoziţiilor constituţionale care garanteazã dreptul la apãrare, accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil.
Judecãtoria Sectorului 1 Bucureşti şi Judecãtoria Dej considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatului Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 403 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, cu urmãtorul cuprins: "Pânã la soluţionarea contestaţiei la executare sau a altei cereri privind executarea silitã, instanţa competentã poate suspenda executarea, dacã se depune o cauţiune în cuantumul fixat de instanţã, în afarã de cazul în care legea dispune altfel."
În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 24 privind dreptul la apãrare şi ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, precum şi prevederilor art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã s-a pronunţat asupra dispoziţiilor de lege criticate în numeroase cazuri, constatând constituţionalitatea acestora, prin raportare la critici asemãnãtoare.
Astfel, prin <>Decizia nr. 211 din 4 martie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 298 din 7 mai 2010, referindu-se la prevederile art. 399 din Codul de procedurã civilã, Curtea a reţinut, în esenţã, cã, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, stabilirea competenţei instanţelor şi a procedurii de judecatã constituie atributul exclusiv al legiuitorului, acesta fiind ţinut, desigur, ca în procesul de legiferare sã se circumscrie cadrului constituţional. De asemenea, Curtea a mai statuat cã procedura contestaţiei la executare este destinatã sã înlãture neregularitãţile comise cu prilejul urmãririi silite sau sã expliciteze titlul executoriu ce urmeazã a fi valorificat. În cadrul soluţionãrii contestaţiei, instanţa nu poate examina împrejurãri care vizeazã fondul cauzei şi care sunt de naturã sã repunã în discuţie hotãrâri care emanã de la organe cu activitate jurisdicţionalã în faţa cãrora au avut loc dezbateri contradictorii, pãrţile având posibilitatea cu acel prilej de a invoca apãrãrile de fond necesare. O soluţie contrarã sub acest aspect ar nesocoti principiul autoritãţii de lucru judecat, ceea ce este inadmisibil.
De asemenea, prin <>Decizia nr. 567 din 29 aprilie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 402 din 17 iunie 2010, Curtea a statuat cã procedura contestaţiei la executare asigurã garanţii suficiente de ocrotire a accesului liber la justiţie tuturor pãrţilor implicate în proces, prin însuşi faptul cã le oferã posibilitatea de a contesta executarea şi de a solicita suspendarea acesteia.
În ceea ce priveşte instituirea obligaţiei de platã a unei cauţiuni, prin aceeaşi <>Decizie nr. 567 din 29 aprilie 2010 şi prin <>Decizia nr. 72 din 19 ianuarie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 174 din 17 martie 2010, Curtea a reţinut cã "instituirea obligaţiei de platã a cauţiunii ca o condiţie a suspendãrii executãrii are o dublã finalitate, şi anume, pe de o parte, aceea de a constitui o garanţie pentru creditor, în ceea ce priveşte acoperirea eventualelor daune suferite ca urmare a întârzierii executãrii silite, prin efectul suspendãrii acesteia, iar, pe de altã parte, de a preveni şi de a limita eventualele abuzuri în valorificarea unui atare drept de cãtre debitorii rãu-platnici. Întrucât plata cauţiunii nu constituie o condiţie de admisibilitate a contestaţiei la executare, ci exclusiv pentru a putea solicita suspendarea provizorie a executãrii silite, instituirea acestei obligaţii nu poate fi calificatã ca o modalitate de a împiedica accesul liber la justiţie".
Referitor la cuantumul rezonabil al cauţiunii, Curtea a statuat prin <>Decizia nr. 539 din 18 octombrie 2005, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.116 din 12 decembrie 2005, cã "judecãtorul este ţinut sã respecte anumite limite rezonabile la stabilirea cauţiunii, eventualul abuz putând fi cenzurat, de vreme ce încheierea de soluţionare a cererii de suspendare este supusã recursului, în temeiul art. 403 alin. 3 din Codul de procedurã civilã, debitorul beneficiind astfel de toate garanţiile accesului liber la justiţie, ca şi de cele ale dreptului la apãrare."
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã modifice jurisprudenţa Curţii, atât soluţiile, cât şi considerentele deciziilor menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Având în vedere cã nu a fost reţinutã restrângerea sau încãlcarea vreunui drept sau al vreunei libertãţi, Curtea constatã cã prevederile art. 53 din Constituţie nu au incidenţã în cauza de faţã.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "OMV Petrom" - S.A. din Bucureşti în dosarele nr. 13.898/299/2009, nr. 25.508/299/2009, nr. 8.438/299/2009, nr. 8.445/299/2009, nr. 13.148/299/2009, nr. 21.384/299/2009, nr. 13.897/299/2009, nr. 21.385/299/2009 şi nr. 7.253/299/2009 ale Judecãtoriei Sectorului 1 Bucureşti şi de Gavril Hãşmãşan în Dosarul nr. 3.619/219/2009 al Judecãtoriei Dej.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 1 februarie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae
_________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
