Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 112 din 16 februarie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 78 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 208 din 7 martie 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 78 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 , excepţie ridicatã de Cristian Daniel Sîmpetru în Dosarul nr. 2.445/2005 al Tribunalului Olt - Secţia penalã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, se dã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiatã, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în aceastã materie şi apreciind cã dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 28 septembrie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 2.445/2005, Tribunalul Olt - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 78 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 , excepţie ridicatã de Cristian Daniel Sîmpetru în dosarul menţionat mai sus.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia aratã cã, pe de o parte, dispoziţiile criticate - reglementând o infracţiune - contravin prevederilor art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituţie, care instituie obligaţia reglementãrii acestui domeniu prin lege organicã, iar, pe de altã parte, cã dispoziţiile criticate îi aduc atingere dreptului la libertate individualã, acest lucru înfrângând dispoziţiile art. 115 alin. (6) din Legea fundamentalã, care prevãd cã ordonanţele de urgenţã nu pot afecta drepturile, libertãţile şi îndatoririle prevãzute de Constituţie.
Tribunalul Olt - Secţia penalã apreciazã cã excepţia ridicatã este întemeiatã, întrucât textul de lege criticat a fost emis cu nerespectarea dispoziţiilor art. 73 alin. (3) lit. h) şi ale art. 115 alin. (6) din Constituţie, "în cauza de faţã fiind vorba despre dreptul la libertate, deoarece prin infracţiunea prevãzutã de <>art. 78 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 se prevede o pedeapsã cu închisoarea".
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul considerã cã susţinerile autorului excepţiei nu sunt întemeiate. Astfel, aratã cã dispoziţiile constituţionale interzic numai ordonanţelor emise de Guvern în temeiul unei legi speciale de abilitare sã reglementeze în domenii rezervate legii organice, iar nu şi ordonanţelor de urgenţã. Apreciazã cã sunt relevante în acest sens prevederile art. 114 alin. (4) din Constituţie, în vigoare la data adoptãrii ordonanţei, precum şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, întrucât interdicţia de a emite ordonanţe în domeniul legilor organice priveşte exclusiv ordonanţele adoptate în temeiul unei legi speciale de abilitare, nu şi ordonanţele de urgenţã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 78 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 958 din 28 decembrie 2002, dispoziţii care au urmãtorul cuprins: "(1) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul ori a unui tramvai de cãtre o persoanã fãrã permis de conducere se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani.
(2) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai, de cãtre o persoanã al cãrei permis de conducere este necorespunzãtor categoriei din care face parte vehiculul respectiv ori acesta i-a fost retras sau anulat ori cãreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendatã, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendã.
(3) Cu pedeapsa prevãzutã la alin. (2) se sancţioneazã şi persoana care încredinţeazã cu ştiinţã un autovehicul sau tramvai, pentru conducerea pe drumurile publice, unei persoane care se aflã în una dintre situaţiile prevãzute la alin. (1) şi (2) sau unei persoane care suferã de o boalã psihicã ori se aflã sub influenţa unor produse ori substanţe stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora."
În opinia autorului excepţiei aceste dispoziţii legale încalcã prevederile constituţionale ale art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituţie, conform cãrora "Prin lege organicã se reglementeazã: [...] h) infracţiunile, pedepsele şi regimul executãrii acestora", precum şi pe cele ale art. 115 alin. (6), potrivit cãrora "Ordonanţele de urgenţã nu pot [...] afecta [...] drepturile, libertãţile şi îndatoririle prevãzute de Constituţie [...]".
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, se constatã cã textul de lege criticat incrimineazã şi prevede pedepsele pentru anumite fapte prin care este afectatã siguranţa circulaţiei pe drumurile publice.
Constituţionalitatea dispoziţiilor criticate urmeazã a fi analizatã în raport cu prevederile constituţionale în vigoare la data adoptãrii lor. Astfel, la data adoptãrii <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 , dispoziţiile din actualul art. 73 alin. (3) lit. h) erau cuprinse în art. 72 alin. (3) lit. f), având acelaşi conţinut, şi anume cã prin lege organicã se reglementeazã "infracţiunile, pedepsele şi regimul executãrii acestora". De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 114 alin. (4) din Constituţie, singura condiţie impusã pentru adoptarea ordonanţei de urgenţã era existenţa cazului excepţional. În ceea ce priveşte domeniile ce pot face obiectul de reglementare al ordonanţei de urgenţã, dispoziţiile constituţionale nu impuneau nici o limitare în cazul ordonanţei de urgenţã, existând posibilitatea reglementãrii şi în domeniile rezervate legii organice.
Se constatã cã asupra constituţionalitãţii <>art. 78 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 , prin raportare la dispoziţiile constituţionale ale art. 73 alin. (3) lit. h), Curtea Constituţionalã s-a mai pronunţat prin <>Decizia nr. 552 din 18 octombrie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.014 din 16 noiembrie 2005, respingând excepţia ca neîntemeiatã.
Totodatã, analizând problema caracterului organic al normelor pe care ordonanţa de urgenţã le cuprinde, Curtea, prin <>Decizia nr. 245 din 10 mai 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 612 din 14 iulie 2005, şi <>Decizia nr. 370 din 5 iulie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 699 din 3 august 2005, a reţinut cã, potrivit prevederilor constituţionale anterioare, precum şi celor ulterioare revizuirii Legii fundamentale, Guvernul poate reglementa, prin intermediul ordonanţei de urgenţã, şi în domeniul rezervat legilor organice. În temeiul art. 114 alin. (1) din Constituţia din 1991, instituţia delegãrii legislative printr-o lege specialã de abilitare a Guvernului prevedea interdicţia expresã de a emite ordonanţe în domenii ce fac obiectul legilor organice doar în ceea ce priveşte ordonanţele simple ale Guvernului, fãrã ca aceasta sã se aplice, prin analogie, şi ordonanţei de urgenţã, care îşi gãsea reglementarea distinctã în cadrul alin. (4) al art. 114.
În ceea ce priveşte critica potrivit cãreia <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 nu a fost aprobatã prin lege, Curtea a reţinut prin <>Decizia nr. 370/2005 cã aprobarea sau respingerea proiectului de lege nu constituie o condiţie pentru intrarea în vigoare a unei ordonanţe de urgenţã.
Autorul excepţiei de faţã a confundat operaţiunea de depunere spre aprobare la Parlament a unei ordonanţe de urgenţã, necesarã sine qua non intrãrii sale în vigoare şi, aşadar, producerii de efecte juridice în urma publicãrii în Monitorul Oficial al României, cu operaţiunea - ulterioarã - de aprobare sau respingere, prin lege, a respectivei ordonanţe de urgenţã a Guvernului. Or, Curtea a constatat cã <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 a fost depusã spre aprobare Parlamentului la data de 20 decembrie 2002, a fost publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data de 28 decembrie 2002, iar art. 118 alin. (1) din ordonanţã a prevãzut intrarea sa în vigoare la data de 1 februarie 2003. Astfel, au fost întocmai respectate şi condiţiile de validitate prevãzute de art. 114 alin. (4) şi (5) din Constituţia din 1991, în vigoare la data emiterii ordonanţei. Constituţia nu a prevãzut termenul în care Parlamentul trebuie sã se pronunţe asupra ordonanţei.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã a schimba jurisprudenţa Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele de principiu cuprinse în deciziile menţionate sunt valabile şi în prezenta cauzã.
Faţã de cele arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 78 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicatã de Cristian Daniel Sîmpetru în Dosarul nr. 2.445/2005 al Tribunalului Olt - Secţia penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 16 februarie 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Florentina Geangu
__________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
