Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 11 din 10 ianuarie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 173 alin. 2 si 3 din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancara
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 180 din 24 februarie 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Florentina Baltã - procuror
Cristina Cãtãlina Turcu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 88 din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancarã, excepţie ridicatã de Romicã Dobrincu în Dosarul nr. 5.403/2005 al Judecãtoriei Botoşani.
La apelul nominal rãspund autorul excepţiei, personal şi asistat de mandatar cu procurã la dosar, precum şi pãrţile Societatea Comercialã "Romexterra Bank" - S.A. din Târgu Mureş, prin consilier juridic cu delegaţie la dosar, şi Sorin Alexandru Trandafirescu, personal, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Preşedintele constatã cauza în stare de judecatã şi acordã cuvântul pe fond.
Mandatarul autorului excepţiei solicitã admiterea acesteia, susţinând, în esenţã, urmãtoarele: potrivit Constituţiei, ministerele se organizeazã prin legi organice, iar nu prin hotãrâre a Guvernului, aşa cum s-a procedat în cazul Ministerului Justiţiei, ale cãrui organizare şi funcţionare au fost stabilite prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 65/1997 ; aceastã hotãrâre a fost modificatã prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 487/1998 , prin care s-a prevãzut cã Ministerul Justiţiei îndeplineşte atribuţiile care îi sunt stabilite prin lege în legãturã cu desfãşurarea activitãţii executorilor judecãtoreşti, şi apoi abrogatã prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 212/2001 , care prevede cã Ministerul Justiţiei are atribuţii în ceea ce priveşte executorii bancari; nu îi este permis Parlamentului sã delege Ministerului Justiţiei reglementarea executãrii silite, întrucât aceasta aduce atingere dreptului de proprietate şi ar trebui adoptatã prin lege organicã, potrivit art. 73 alin. (3) din Constituţie; textul de lege criticat permite executarea creanţelor, în acest fel aducând atingere principiului constituţional al ocrotirii dreptului de proprietate privatã.
Reprezentantul Societãţii Comerciale "Romexterra Bank" - S.A. din Târgu Mureş solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, invocând jurisprudenţa Curţii în materie.
Sorin Alexandru Trandafirescu considerã cã excepţia a rãmas fãrã obiect, întrucât împotriva încheierii de sesizare a Curţii s-a declarat un recurs care a fost admis.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 15 septembrie 2005, Judecãtoria Botoşani a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 88 din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancarã, excepţie ridicatã de Romicã Dobrincu într-o cauzã având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine cã prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) şi ale art. 44 alin. (2). În acest sens, în esenţã, se aratã cã executorii bancari, a cãror activitate este reglementatã prin ordin al ministrului justiţiei, nu fac parte din corpul executorilor judecãtoreşti şi nu se pot substitui acestora prin efectuarea transmiterii dreptului de proprietate asupra unui imobil, atunci când executã titluri executorii emise de bãncile ai cãror angajaţi sunt. De asemenea, autorul excepţiei invocã neregularitatea unor acte de executare silitã fãcute de executorul bancar, care fac obiectul contestaţiei la executare judecate de Judecãtoria Botoşani.
Judecãtoria Botoşani apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este întemeiatã. În acest sens aratã cã puterea executivã a legiferat şi a creat o activitate de executare ce încalcã modul de desfãşurare a activitãţii executorilor judecãtoreşti, iar prin crearea unui corp de executori bancari distinct de cel al executorilor judecãtoreşti se pune în evidenţã o discriminare "între diferitele categorii de proprietate", care constã în aceea cã, de exemplu, bãncile comerciale au "acces la garanţii şi protecţii suplimentare ale dreptului lor de proprietate" "faţã de proprietarii persoane fizice sau societãţi comerciale".
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
Avocatul Poporului apreciazã cã dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, sens în care a statuat Curtea în jurisprudenţa sa.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile mandatarului autorului excepţiei şi ale pãrţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispoziţiile <>art. 88 din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancarã, care, însã, în urma republicãrii legii în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 24 ianuarie 2005, a devenit art. 173. Curtea observã cã, deşi autorul excepţiei criticã, în mod formal, întreg textul art. 173 din lege, în realitate, astfel cum rezultã din motivarea excepţiei, critica sa se referã numai la alin. 2 şi 3 ale art. 173, care au urmãtorul cuprins:
"Separat sau în cadrul asociaţiei profesionale, bãncile vor putea sã-şi organizeze un corp propriu de executori, a cãrui activitate va fi strict legatã de punerea în executare a titlurilor executorii aparţinând bãncilor.
Statutul acestui corp de executori va fi aprobat prin ordin al ministrului justiţiei."
Textele constituţionale invocate ca fiind încãlcate sunt cele ale art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor şi ale art. 44 alin. (2) privind ocrotirea şi garantarea în mod egal de lege a proprietãţii private.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea reţine cã textul de lege criticat nu încalcã dispoziţiile constituţionale invocate în cauzã.
De altfel, dispoziţiile legale criticate au mai format obiect al controlului exercitat de Curtea Constituţionalã.
Astfel, prin <>Decizia nr. 267 din 24 iunie 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 542 din 29 iulie 2003, Curtea a reţinut, în esenţã, cã aprobarea de cãtre ministrul justiţiei a Statutului Corpului executorilor bancari este legitimatã prin delegarea datã prin <>Legea bancarã nr. 58/1998 .
De asemenea, Curtea a reţinut cã actele de executare îndeplinite de executorii bancari sunt supuse, ca şi actele de executare îndeplinite de executorii judecãtoreşti, aceloraşi cãi de atac prevãzute de lege, astfel cã debitorii sunt apãraţi împotriva eventualelor abuzuri care ar decurge din apartenenţa executorilor bancari la structurile organizaţiei creditoare.
Prin <>Decizia nr. 662 din 8 decembrie 2005 , nepublicatã pânã la data pronunţãrii Curţii în prezenta cauzã, s-a respins excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 173 alin. 2 şi 3 din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancarã, cu privire la care se invocau aceleaşi motive de neconstituţionalitate ca şi în cauza de faţã.
Cu acel prilej Curtea a reţinut cã textul de lege criticat aparţine unei legi organice şi nu existã nici o contrarietate între acesta şi prevederile art. 1 alin. (4) din Constituţie, întrucât nici executorii bancari şi nici executorii judecãtoreşti nu fac parte din puterea judecãtoreascã. S-a reţinut totodatã cã prevederile art. 44 alin. (2) din Constituţie nu au incidenţã în cauzã, deoarece critica autorului excepţiei privind încãlcarea dreptului de proprietate, astfel cum este formulatã, nu vizeazã textul supus controlului de constituţionalitate, ci actele concrete efectuate de executorul bancar, apreciate ca abuzive de autorul excepţiei, în cazul sãu care face obiectul dosarului în care s-a invocat excepţia.
Întrucât nu au intervenit elemente noi care sã determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 173 alin. 2 şi 3 din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancarã, excepţie ridicatã de Romicã Dobrincu în Dosarul nr. 5.403/2005 al Judecãtoriei Botoşani.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 10 ianuarie 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Cristina Cãtãlina Turcu
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
