Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 107 din 14 februarie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 113 lit. f), ale art. 132 alin. (2) si ale art. 133 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 318 din 10 aprilie 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Antonia Constantin - procuror
Cristina Cãtãlina Turcu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 113 lit. f), ale art. 132 alin. (2) şi ale <>art. 133 din Legea nr. 31/1990 privind societãţile comerciale, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "MFA" - S.A. din Mizil în Dosarul nr. 6.039/2005 al Tribunalului Prahova - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Preşedintele dispune sã se facã apelul şi în Dosarul nr. 801 D/2005, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 133 din Legea nr. 31/1990 privind societãţile comerciale, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Cocor Turism" - S.A. din Neptun în Dosarul nr. 2.134/COM/2005 al Tribunalului Constanţa - Secţia comercialã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Magistratul-asistent informeazã completul de judecatã cã, la dosarul cauzei, partea Societatea de Investiţii Financiare "Transilvania" - S.A. din Braşov a depus concluzii scrise prin care solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedintele dispune sã se facã apelul şi în Dosarul nr. 1.049 D/2005, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a <>art. 133 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 privind societãţile comerciale, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Bucureşti Turism" - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 3.075/2005 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a comercialã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Magistratul-asistent informeazã completul de judecatã cã, la dosarul cauzei, partea Societatea de Investiţii Financiare "Transilvania" - S.A. din Braşov a depus concluzii scrise prin care solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor sus-menţionate, având în vedere obiectul parţial identic al excepţiilor ridicate.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea dosarelor nr. 801 D/2005 şi nr. 1.049 D/2005 la Dosarul nr. 798 D/2005, care este primul înregistrat.
Preşedintele constatã cauza în stare de judecatã şi acordã cuvântul pe fond.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei, arãtând cã asupra constituţionalitãţii dispoziţiilor art. 132 alin. (2) şi ale <>art. 133 din Legea nr. 31/1990 Curtea s-a mai pronunţat prin deciziile nr. 178 din 29 martie 2005 şi nr. 209 din 14 aprilie 2005. Cu privire la dispoziţiile <>art. 113 lit. f) din Legea nr. 31/1990 , apreciazã cã acestea constituie o expresie a funcţionãrii societãţii comerciale, aşa încât nu aduc atingere art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituţie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, reţine urmãtoarele:
Prin încheierile din 19 octombrie 2005, 11 octombrie 2005 şi 18 octombrie 2005, pronunţate în dosarele nr. 6.039/2005 al Tribunalului Prahova - Secţia comercialã şi de contencios administrativ, nr. 2.134/COM/2005 al Tribunalului Constanţa - Secţia comercialã şi nr. 3.075 D/2005 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a comercialã, Curtea Constituţionalã a fost sesizatã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 113 lit. f), ale art. 132 alin. (2) şi ale <>art. 133 din Legea nr. 31/1990 privind societãţile comerciale, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "MFA" - S.A. din Mizil, cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 133 din Legea nr. 31/1990 privind societãţile comerciale, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Cocor Turism" - S.A. din Neptun, şi cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 133 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 privind societãţile comerciale, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Bucureşti Turism" - S.A. din Bucureşti în cauze având ca obiect anularea hotãrârilor luate de Adunarea generalã a acţionarilor a Societãţii Comerciale "MFA" - S.A. din Mizil şi suspendarea prin ordonanţã preşedinţialã a unor hotãrâri ale Adunãrilor generale ale acţionarilor a Societãţii Comerciale "Cocor Turism" - S.A. din Neptun şi a Societãţii Comerciale "Bucureşti Turism" - S.A. din Bucureşti.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate Societatea Comercialã "MFA" - S.A. din Mizil apreciazã cã <>art. 113 lit. f) din Legea nr. 31/1990 încalcã prevederile art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituţie, deoarece acestea impun ca majorarea capitalului social sã se facã numai în temeiul unei hotãrâri a adunãrii generale a acţionarilor, ceea ce "limiteazã posibilitãţile acţionarilor în dezvoltarea societãţii comerciale" şi "pot priva acţionarii de dreptul valorificãrii tuturor factorilor de producţie prin majorarea capitalului social."
Totodatã, acelaşi autor susţine cã prevederile <>art. 132 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 aduc atingere dispoziţiilor art. 44 alin. (2) teza întâi şi ale art. 135 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Constituţie "în mãsura în care se interpreteazã în sensul cã dau dreptul acţionarilor de a ataca o hotãrâre a adunãrii generale a acţionarilor" în legãturã cu o altã hotãrâre anterioarã a aceleiaşi adunãri, prin care se stabilise modul de a vota.
În ceea ce priveşte dispoziţiile <>art. 133 din Legea nr. 31/1990 , autorii excepţiei susţin cã acestea contravin prevederilor art. 20 alin. (2), art. 21, art. 44 alin. (1) şi alin. (2) teza întâi şi art. 135 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Constituţie. În acest sens se aratã cã alin. (2) al art. 133 aduce atingere art. 20 alin. (2) din Constituţie, deoarece nu îndeplineşte "condiţiile esenţiale ale claritãţii şi previzibilitãţii legii", consacrate în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, "şi care, în temeiul art. 20 din Constituţia României, au aplicabilitate directã în dreptul intern". Se susţine totodatã cã alin. (2) al art. 133 aduce atingere şi art. 21 din Constituţie, întrucât, "neoferind criterii suficiente pentru obligarea reclamantului la plata cauţiunii, legiuitorul ştirbeşte posibilitatea de exercitare a controlului judiciar efectiv asupra hotãrârii pronunţate în primã instanţã".
Se mai aratã cã prevederile <>art. 133 din Legea nr. 31/1990 aduc atingere dispoziţiilor art. 44 alin. (1) şi alin. (2) teza întâi şi ale art. 135 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Constituţie, deoarece acordã posibilitatea instanţei de judecatã de a dispune suspendarea hotãrârii adunãrii generale a acţionarilor, fãrã a obliga reclamantul la plata unei cauţiuni, ori de a dispune cu privire la cuantumul cauţiunii în mod arbitrar, în lipsa unor criterii legale. "Se creeazã astfel posibilitatea sã se suspende hotãrârile adunãrilor generale ale acţionarilor în mod şicanatoriu", pe o perioadã mare de timp, ceea ce "este de naturã sã aducã o gravã atingere dreptului de proprietate, în sensul cã dreptul de vot al acţionarilor majoritari este lipsit de eficienţa sa fireascã".
Tribunalul Prahova - Secţia comercialã şi de contencios administrativ, Tribunalul Constanţa - Secţia comercialã şi Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a comercialã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
Avocatul Poporului apreciazã cã dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, aşa cum a statuat Curtea în jurisprudenţa sa.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 113 lit. f), ale art. 132 alin. (2) şi ale <>art. 133 din Legea nr. 31/1990 privind societãţile comerciale, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, care au urmãtorul cuprins:
- Art. 113 lit. f): "Adunarea generalã extraordinarã se întruneşte ori de câte ori este necesar a se lua o hotãrâre pentru: [...] f) majorarea capitalului social.";
- Art. 132 alin. (2): "Hotãrârile adunãrii generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justiţie, în termen de 15 zile de la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, de oricare dintre acţionarii care nu au luat parte la adunarea generalã sau care au votat contra şi au cerut sã se insereze aceasta în procesul-verbal al şedinţei.";
- Art. 133: "(1) O datã cu intentarea acţiunii în anulare, reclamantul poate cere instanţei, pe cale de ordonanţã preşedinţialã, suspendarea executãrii hotãrârii atacate.
(2) Preşedintele, încuviinţând suspendarea, poate obliga pe reclamant la o cauţiune.
(3) Împotriva ordonanţei de suspendare se poate face recurs în termen de 5 zile de la pronunţare."
Aceste dispoziţii sunt considerate de autorii excepţiei, conform distincţiei pe care o fac în motivare, ca fiind neconstituţionale în raport cu urmãtoarele prevederi din Legea fundamentalã: art. 20 alin. (2) privind prioritatea reglementãrilor internaţionale referitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, în raport cu reglementãrile interne, în situaţia neconcordanţei dintre acestea, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 44 alin. (1) privind garantarea dreptului de proprietate şi a creanţelor asupra statului şi alin. (2) teza întâi privind garantarea şi ocrotirea în mod egal de lege a proprietãţii private şi art. 135 alin. (1) privind economia României şi alin. (2) lit. a) privind asigurarea de cãtre stat a libertãţii comerţului, protecţiei concurenţei loiale, creãrii cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie.
Examinând excepţia, Curtea Constituţionalã reţine urmãtoarele:
Legiuitorul a statuat prin prevederile <>art. 113 din Legea nr. 31/1990 cã hotãrârile cu privire la modificãrile aduse actului constitutiv al societãţii comerciale, una dintre aceste modificãri constituind-o majorarea capitalului social, se iau de cãtre adunarea generalã extraordinarã. Aceastã prevedere legalã este justificatã de importanţa unor astfel de hotãrâri, fãrã a aduce atingere prevederilor constituţionale ale art. 135 alin. (1) şi alin. (2) lit. a).
În legãturã cu excepţia referitoare la dispoziţiile <>art. 132 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 Curtea constatã cã acestea au mai format obiect al controlului de constituţionalitate prin raportare la prevederile art. 135 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea fundamentalã. Astfel, prin <>Decizia nr. 178 din 29 martie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 525 din 21 iunie 2005, Curtea, respingând excepţia ridicatã, a reţinut cã dispoziţiile art. 132 alin. (1) şi (2) "asigurã satisfacerea cerinţei constituţionale a respectãrii legilor, precum şi a dreptului de acces liber la justiţie, prevãzut de art. 21 din Constituţie. Din aceastã perspectivã, reglementarea dreptului acţionarilor care nu au luat parte la adunarea generalã sau care au votat contra şi au cerut sã se insereze aceasta în procesul-verbal al şedinţei, de a ataca în justiţie hotãrârile adunãrii generale contrare legii sau actului constitutiv, se bucurã de legitimitate constituţionalã" şi "nu contravin dispoziţiilor art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituţie".
În ceea ce priveşte susţinerile autorilor excepţiei, potrivit cãrora dispoziţiile <>art. 132 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 aduc atingere prevederilor art. 44 alin. (2) teza întâi din Constituţie, Curtea reţine cã, dimpotrivã, textele criticate constituie o expresie a acestora în sensul garantãrii şi ocrotirii în mod egal a dreptului de proprietate privatã al tuturor acţionarilor societãţii comerciale.
Curtea constatã, de asemenea, cã şi dispoziţiile <>art. 133 din Legea nr. 31/1990 , criticate ca fiind neconstituţionale, au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, tot prin raportare la prevederile art. 44 alin. (1) şi alin. (2) teza întâi din Legea fundamentalã.
Astfel, prin <>Decizia nr. 209 din 14 aprilie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 528 din 22 iunie 2005, respingând excepţia, Curtea a statuat cã prevederile <>art. 133 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 31/1990 "sunt norme de procedurã a cãror stabilire este, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, de competenţa autoritãţii legiuitoare". Totodatã, Curtea a reţinut cã textul criticat "permite instanţei de judecatã ca, ţinând seama de circumstanţele cauzei, sã aprecieze asupra caracterului eventual şicanatoriu al cererii de suspendare a hotãrârii adunãrii generale a acţionarilor contestate şi sã stabileascã o cauţiune de naturã sã descurajeze cererile nefundamentate sau exercitarea cu rea-credinţã a drepturilor procesuale", iar "depunerea cauţiunii constituie o garanţie, în sensul cã, în urma respingerii acţiunii în anulare a hotãrârilor luate de adunarea generalã a acţionarilor, partea interesatã va putea cere şi obţine despãgubiri pentru pagubele suferite datoritã întârzierii executãrii hotãrârii respective". În consecinţã, prin acea decizie Curtea a constatat cã nu sunt încãlcate dispoziţiile constituţionale ale art. 44 alin. (1) şi (2) teza întâi.
În prezenta cauzã se invocã şi încãlcarea prevederilor art. 135 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Constituţie, criticã ce nu poate fi reţinutã pentru aceleaşi motive.
Nici critica de neconstituţionalitate a <>art. 133 din Legea nr. 31/1990 , în raport de dispoziţiile art. 21 din Constituţie, nu poate fi reţinutã. Curtea constatã cã prin aceste prevederi legiuitorul a lãsat la latitudinea instanţei, în temeiul rolului activ al judecãtorului în procesul civil, obligarea reclamantului la depunerea unei cauţiuni şi la stabilirea cuantumului acesteia. Instanţa de judecatã este singura în mãsurã sã aprecieze asupra cuantumului cauţiunii în raport de împrejurãrile existente în speţã şi de scopul în care va fi depusã cauţiunea, respectiv despãgubirea celor prejudiciaţi prin întârzierea executãrii hotãrârii adunãrii generale a acţionarilor.
Curtea constatã cã prin procedura reglementatã de <>art. 133 din Legea nr. 31/1990 este posibilã, în calea de atac a recursului, examinarea ordonanţei de suspendare atât sub aspectul legalitãţii, cât şi al temeiniciei, astfel cã prevederile art. 21 din Constituţie referitoare la accesul liber la justiţie nu sunt încãlcate.
În sfârşit, Curtea reţine cã prevederile art. 20 alin. (2) din Constituţie nu sunt incidente în cauzã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 113 lit. f), ale art. 132 alin. (2) şi ale <>art. 133 din Legea nr. 31/1990 privind societãţile comerciale, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "MFA" - S.A. din Mizil în Dosarul nr. 6.039/2005 al Tribunalului Prahova - Secţia comercialã şi de contencios administrativ, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 133 din Legea nr. 31/1990 privind societãţile comerciale, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Cocor Turism" - S.A. din Neptun în Dosarul nr. 2.134/COM/2005 al Tribunalului Constanţa - Secţia comercialã, precum şi excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 133 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 privind societãţile comerciale, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Bucureşti Turism" - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 3.075/2005 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a comercialã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 14 februarie 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Cristina Cãtãlina Turcu
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
