Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 104 din 26 martie 2002 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1, 3, art. 66 alin. 3, art. 67^1 alin. 1 si ale art. 71 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 108/1996 , cu modificarile si completarile ulterioare
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 379 din 5 iunie 2002
Nicolae Popa - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Gabriela Ghita - procuror
Vlad Mihai Cercel - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1, 3, art. 66 alin. 3, art. 67^1 alin. 1 şi ale <>art. 71 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 108/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, excepţie ridicatã de Maria Moldovan în Dosarul nr. 5.232/2001 al Curţii de Apel Cluj - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
La apelul nominal se prezintã autorul exceptiei, reprezentat de avocat Dan Stegaroiu, lipsind Administraţia finanţelor publice Campia Turzii, fata de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Avocatul autorului exceptiei susţine ca dispoziţiile criticate din <>Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 sunt neconstituţionale. În acest sens considera ca organele statului sunt, în acelaşi timp, atât creditor, cat şi executor, serviciile financiare fiind astfel ridicate deasupra legii, ceea ce incalca prevederile art. 16 alin. (2) din Constituţie. Dispoziţiile criticate contravin şi prevederilor <>art. 21 din Constituţie, întrucât Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 este o lege specialã care conferã unei instituţii publice un privilegiu, ingradind, în acelaşi timp, accesul la justiţie. Prevederile constituţionale ale art. 41 sunt considerate a fi incalcate, întrucât proprietatea de stat şi cea particularã nu sunt ocrotite în mod egal.
Reprezentantul Ministerului Public considera ca <>Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 reglementeazã o procedura specialã pentru valorificarea creanţelor bugetare, caracterizatã prin încasarea cu operativitate a acestor creanţe. Faptul ca executarea creanţelor bugetare se realizeazã de cãtre organe specializate, iar nu de executorii judecãtoreşti, nu contravine prevederilor art. 16 din Constituţie, întrucât situaţia debitorilor bugetari este diferita de cea a debitorilor de drept privat.
În legatura cu încãlcarea prevederilor art. 21 din Constituţie, reprezentantul Ministerului Public considera ca nu este îngrãdit accesul la justiţie. <>Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 prevede, prin dispoziţiile art. 76 şi urmãtoarele, posibilitatea pentru persoanele interesate de a introduce contestaţie la executare. În ceea ce priveşte stabilirea unei ordini de preferinta, aceasta nu incalca prevederile constituţionale. Dispoziţii ce consacra anumite ordini de preferinta sunt şi cele ale art. 563 din Codul de procedura civilã sau ale <>art. 108 din Legea nr. 64/1995 , republicatã. Faptul ca în cadrul acestor ordini de preferinta creanţele statului sunt privilegiate se justifica datoritã naturii speciale a acestora. În concluzie, reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea exceptiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin Încheierea din 1 noiembrie 2001, pronunţatã în Dosarul nr. 5.232/2001, Curtea de Apel Cluj - Secţia comercialã şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1, 3, art. 66 alin. 3 şi 4 şi ale <>art. 71 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 108/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, excepţie invocatã de Maria Moldovan în cadrul unui recurs impotriva hotãrârii prin care a fost respinsã contestaţia la executare formulatã de autorul exceptiei.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine ca dispoziţiile legale atacate contravin prevederilor art. 16 alin. (1) şi (2), art. 21 alin. (1) şi ale art. 41 alin. (2) din Constituţie. Astfel dispoziţiile <>art. 1 şi 3 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 , datoritã faptului "ca instituie posibilitatea unitãţilor financiare teritoriale de a-şi executa silit prin mijloace proprii debitorii", contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (2), întrucât în acest fel Ministerul Finanţelor Publice şi unitãţile sale teritoriale sunt situate mai presus de lege. Prevederile art. 21 alin. (1) din Constituţie sunt incalcate, întrucât aceeaşi persoana (unitatea financiarã teritorialã) are în acelaşi timp atât calitatea de creditor, cat şi cea de executor, urmãrind realizarea doar a propriilor interese. Astfel sunt limitate posibilitãţile de apãrare a drepturilor şi a intereselor legitime ale persoanelor. Autorul exceptiei considera ca executarea silitã trebuie sa constituie atributia exclusiva a executorilor judecãtoreşti, iar nu şi a unitãţilor financiare teritoriale, asa cum stabilesc dispoziţiile criticate. Pe cale de consecinta, apreciazã ca sunt incalcate şi prevederile art. 41 alin. (2) din Constituţie, întrucât ocrotirea creanţelor statului (reprezentat prin organul financiar teritorial) nu este aceeaşi cu cea de care beneficiazã creanţele celorlalţi creditori.
Autorul exceptiei considera ca dispoziţiile <>art. 66 alin. 3 şi 4 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 incalca prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, referitoare la principiul egalitãţii în fata legii, principiu aplicabil nu numai cetãţenilor, ci tuturor persoanelor fizice şi juridice. Se creeazã astfel un privilegiu organului de executare, care dispune atât de posibilitatea de a decide vânzarea imobilului, la al treilea termen de licitaţie, la cel mai mare preţ oferit, cat şi de posibilitatea de a decide vânzarea imobilului cu plata în rate, cu acordul creditorului care participa la urmãrire în vederea satisfacerii unei alte creanţe decât cea bugetarã. De asemenea, pe aceasta cale se deschide posibilitatea fraudarii legii.
Dispoziţiile <>art. 71 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 sunt neconstituţionale, în opinia autorului exceptiei, în raport cu prevederile art. 16 alin. (2) şi ale art. 41 alin. (2) din Constituţie. Datoritã faptului ca organele financiare au posibilitatea de a asigura la timp realizarea creanţelor bugetare, este nepermis ca statul sa detina o poziţie privilegiatã în cadrul ordinii de preferinta reglementate de dispoziţiile criticate. În acest fel statul este mai presus de lege, întrucât, chiar şi în cazul în care organele sale nu îşi îndeplinesc atribuţiile, creanţele bugetare au o poziţie preferentiala fata de celelalte creanţe. De asemenea, acest fapt constituie şi o ocrotire inegala a proprietãţii, întrucât creanţele de drept privat nu sunt protejate în aceeaşi mãsura ca şi creanţele bugetare.
Curtea de Apel Cluj - Secţia comercialã şi de contencios administrativ, exprimandu-şi opinia, apreciazã ca excepţia invocatã este neîntemeiatã, întrucât "dispoziţiile legale criticate nu contravin principiului constituţional al egalitãţii în drepturi", acest principiu presupunand un tratament egal pentru situaţii egale, în timp ce în situaţii diferite "tratamentul juridic nu poate fi decât diferit". În ceea ce priveşte încãlcarea prevederilor art. 41 alin. (2) din Constituţie, instanta apreciazã ca "instituirea unei proceduri de executare silitã a creanţelor bugetare nu reprezintã o atingere a dreptului de proprietate al celorlalţi creditori ai aceluiaşi urmãrit".
Potrivit dispoziţiilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate.
Preşedintele Camerei Deputaţilor considera ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Astfel instituirea, prin dispoziţiile <>art. 1 şi 3 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 , a dreptului Ministerului Finanţelor Publice, prin organele sale teritoriale, de a-şi executa prin mijloace proprii debitorii nu contravine prevederilor art. 16 alin. (2) din Constituţie, întrucât statul, în vederea apãrãrii intereselor cetãţenilor, este obligat sa asigure încasarea creanţelor bugetare, necesare satisfacerii interesului public, iar acest lucru se realizeazã prin intermediul autoritãţilor şi organelor pe care le abiliteaza, fãrã a fi incalcate prevederile constituţionale menţionate.
În continuare preşedintele Camerei Deputaţilor considera ca nu sunt incalcate prevederile art. 21 alin. (1) din Constituţie, deoarece persoanele care se considera vãtãmate se pot adresa justiţiei, conform dispoziţiilor <>art. 22, 44 sau 76 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 . De asemenea, nu sunt incalcate nici prevederile art. 41 alin. (2) din Constituţie, întrucât organele financiare urmãresc şi încaseazã creanţele bugetare în vederea realizãrii intereselor generale ale cetãţenilor, iar nu pentru satisfacerea unui interes propriu.
Dispoziţiile art. 66 alin. 3 şi 4 nu incalca, în opinia preşedintelui Camerei Deputaţilor, prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie. În acest sens se arata ca egalitatea nu înseamnã uniformitate, o lege putând stabili reguli diferite în funcţie de situaţiile deosebite în care se gãsesc anumite persoane. În acest caz "situaţia deosebita este data de necesitatea executãrii silite în mod rapid şi eficient a imobilului, pentru realizarea creanţelor bugetare, astfel încât orice întârziere în încasarea acestora, capabilã sa afecteze bugetul statului, sa fie stopata".
Ordinea de preferinta reglementatã de dispoziţiile <>art. 71 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 nu incalca prevederile art. 16 alin. (1) şi art. 41 alin. (2) din Constituţie. Egalitatea exista în cadrul creanţelor cu aceeaşi ordine de preferinta, sumele obţinute repartizandu-se creditorilor de acelaşi rang, proporţional cu creanta fiecãruia. În ceea ce priveşte instituirea unei ordini de preferinta, aceasta este justificatã de necesitatea satisfacerii anumitor creanţe cu prioritate fata de altele. Prevederile constituţionale ale art. 41 alin. (2) nu sunt incalcate, întrucât în cadrul executãrii silite creditorul dispune doar de un drept de creanta, iar nu de un drept de proprietate, care ar presupune prerogativa urmãririi şi cea a preferintei.
Guvernul considera ca excepţia de neconstituţionalitate este nefondata. <>Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 reglementeazã o procedura specialã, derogatorie de la dreptul comun, în ceea ce priveşte executarea creanţelor bugetare, iar acest lucru nu este interzis de nici o prevedere constituţionalã. Prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie nu sunt incalcate deoarece aceasta reglementare specialã nu se întemeiazã pe nici unul dintre criteriile de discriminare prevãzute la art. 4 alin. (2) din Constituţie, ci pe natura specifica a creanţelor bugetare, izvorata din îndatorirea fundamentalã a cetãţenilor de contribuţie la cheltuielile publice. Pe de alta parte, prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie consacra "egalitatea în fata legii a cetãţenilor, principiul nefiind aplicabil în relaţiile dintre persoane juridice, stat sau instituţii publice".
De asemenea, nu sunt incalcate prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (1), întrucât accesul liber la justiţie este garantat prin dispoziţiile <>art. 76 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 , potrivit cãrora persoanele interesate pot formula contestaţie la executare. În ceea ce priveşte încãlcarea prevederilor art. 41 alin. (2) din Constituţie, Guvernul considera ca acestea trebuie interpretate în corelatie cu cele ale art. 53 alin. (1), privind obligaţia fundamentalã a cetãţenilor de a contribui, prin impozite şi taxe, la cheltuielile publice. Astfel "proprietatea publica poate fi ocrotitã în mod diferit, în speta, prin instituirea unei proceduri derogatorii de la dreptul comun pentru executarea silitã a creanţelor bugetare".
Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere exprimate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de Guvern, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile autorului exceptiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , republicatã, retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
În legatura cu obiectul exceptiei de neconstituţionalitate, deşi atât autorul exceptiei, cat şi instanta de judecata, în încheierea prin care a sesizat Curtea Constituţionalã, au indicat dispoziţiile <>art. 66 alin. 4 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 , Curtea constata ca, în realitate, textul criticat se regaseste în cadrul dispoziţiilor art. 67^1 alin. 1 din ordonanta, întrucât dispoziţiile <>art. 66 alin. 4 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 au fost abrogate prin <>art. I pct. 21 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 , iar art. 67^1 a fost introdus prin art. I pct. 23 din acelaşi act normativ. În consecinta, obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1, 3, art. 66 alin. 3, art. 67^1 alin. 1 şi ale <>art. 71 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 31 ianuarie 1996, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 108/1996 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 17 octombrie 1996, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, dispoziţii având urmãtorul cuprins:
- art. 1: "Creanţele constând în impozite, taxe, contribuţii, amenzi şi alte sume ce reprezintã resurse financiare publice, potrivit legii, sunt creanţe bugetare care se executa potrivit dispoziţiilor prezentei ordonanţe.";
- art. 3: "Încasarea şi urmãrirea creanţelor bugetare prevãzute la art. 1, care sunt administrate de Ministerul Finanţelor, se asigura de cãtre acesta şi de cãtre unitãţile sale teritoriale, respectiv: direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene şi a municipiului Bucureşti şi Direcţia generalã a vamilor, pentru creanţele stabilite în vama, prin unitãţile lor subordonate.
Realizarea creanţelor bugetare prin modalitãţile prevãzute la art. 2 poate fi facuta şi de cãtre alte organe, potrivit legii.";
- art. 66 alin. 3: "În cazul în care imobilul nu a fost vândut nici la a doua licitaţie, se va fixa un al treilea termen de licitaţie, de cel mult 30 de zile, când imobilul poate fi vândut la cel mai mare preţ oferit.";
- art. 67^1 alin. 1: În condiţiile şi la termenele stabilite de organul de executare sau cu acordul acestuia şi, atunci când este cazul, cu acordul creditorului care participa la urmãrire pentru realizarea unei alte creanţe decât cea bugetarã, cumpãrãtorii pot sa plãteascã preţul în cel mult 12 rate lunare, cu un avans de minimum 50% din preţul de evaluare sau de adjudecare al imobilului, dupã caz, şi cu plata unei dobânzi stabilite la nivelul taxei oficiale a scontului.";
- art. 71: "În cazul în care executarea silitã, de competenta organelor prevãzute la art. 24, a fost pornitã de mai mulţi creditori sau când, pana la eliberarea şi distribuirea sumei rezultate din executare, au depus şi alţi creditori titlurile lor, aceste organe vor proceda la distribuirea sumei potrivit urmãtoarei ordini de preferinta, dacã legea nu prevede altfel:
a) creanţele reprezentând cheltuielile de orice fel, fãcute cu urmãrirea şi conservarea bunurilor al cãror preţ se distribuie;
b) creanta reprezentând salarii şi alte datorii asimilate acestora, pensii, ajutoare pentru incapacitate temporarã de munca, pentru prevenirea imbolnavirilor, refacerea sau întãrirea sãnãtãţii, acordate în cadrul asigurãrilor sociale de stat, precum şi creanţele reprezentând obligaţia de reparare a pagubelor cauzate prin moarte, vãtãmarea integritãţii corporale sau a sãnãtãţii;
c) creanţele rezultând din obligaţii de întreţinere, alocaţii pentru copii sau de plata a altor sume periodice destinate asigurãrii mijloacelor de existenta;
d) creanţele bugetare provenite din impozite, taxe, contribuţii şi din alte sume stabilite potrivit legii, datorate bugetului de stat, bugetului asigurãrilor sociale de stat, bugetelor locale şi bugetelor fondurilor speciale;
e) creanţele rezultând din împrumuturi acordate de stat;
f) creanţele reprezentând despãgubiri pentru repararea pagubelor pricinuite proprietãţii publice prin fapte ilicite;
g) creanţele rezultând din împrumuturi bancare, din livrãri de produse, prestãri de servicii sau alte lucrãri, precum şi din chirii;
h) creanţele reprezentând amenzi cuvenite bugetului de stat sau bugetelor locale, dupã caz;
i) alte creanţe.
Pentru plata creanţelor care au aceeaşi ordine de preferinta, dacã legea nu prevede altfel, suma realizatã din executare se repartizeazã între creditori, proporţional cu creanta fiecãruia."
Prevederile constituţionale invocate de autorul exceptiei în susţinerea acesteia sunt urmãtoarele:
- art. 16 alin. (1) şi (2): "(1) Cetãţenii sunt egali în fata legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.";
- art. 21 alin. (1): "Orice persoana se poate adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor sale legitime.";
- art. 41 alin. (2): "Proprietatea privatã este ocrotitã în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetãţenii strãini şi apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca dispoziţiile legale criticate de autorul acesteia nu contravin Constituţiei.
Prin <>Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare s-a instituit o procedura specialã pentru executarea creanţelor constând în impozite, taxe, contribuţii, amenzi şi alte sume ce reprezintã resurse financiare publice.
Reglementarea se justifica prin necesitatea de a se asigura încasarea cu operativitate a sumelor destinate sa alimenteze bugetul de stat, în interesul general pe care resursele financiare publice îl implica.
În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 1, 3, art. 66 alin. 3 şi ale <>art. 67^1 alin. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 , Curtea retine ca investirea unitãţilor Ministerului Finanţelor Publice cu competenta de a incasa şi urmãri creanţele bugetare nu incalca nici principiul egalitãţii cetãţenilor în fata legii, nici liberul acces la justiţie şi nici principiul ocrotirii egale a proprietãţii private, indiferent de titular, deoarece:
a) Faptul ca executarea creanţelor bugetare se face de cãtre organele Ministerului Finanţelor Publice şi nu de cãtre executorii judecãtoreşti - competenţi sa execute toate celelalte categorii de creanţe bãneşti - nu contravine prevederilor art. 16 din Constituţie, dat fiind ca situaţia debitorilor plãtitori ai obligaţiilor bugetare nu este identicã şi nici similarã cu cea a celorlalţi debitori, plãtitori ai unor obligaţii izvorâte din raporturi de drept privat. Situaţia diferita a plãtitorilor obligaţiilor bugetare, intemeiata pe îndatorirea fundamentalã a cetãţenilor de a contribui, prin impozite şi taxe, la cheltuielile publice, conform art. 53 alin. (1) din Constituţie, justifica instituirea, în ceea ce îi priveşte, a unui regim executional diferit, derogator de la dreptul comun.
b) Executarea creanţelor bugetare pe calea procedurii prevãzute de <>Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 nu impiedica accesul la justiţie al debitorilor care se considera vãtãmaţi în drepturile lor prin actele de executare. Potrivit art. 76 din ordonanta persoanele interesate pot face contestaţie impotriva oricãrei executãri silite, fiecãrui act de executare silitã efectuat de organele de executare competente, precum şi în cazul în care acest organ refuza sa îndeplineascã un act de executare în condiţiile legii.
Referitor la dispoziţiile <>art. 71 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 Curtea constata ca, pentru aceleaşi considerente, susţinerile autorului exceptiei nu sunt întemeiate.
În plus Curtea retine ca stabilirea unei ordini de preferinta la distribuirea sumei realizate din executarea silitã nu este specifica doar procedurii reglementate prin <>Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 , o asemenea ordine de preferinta fiind reglementatã şi prin Codul de procedura civilã (<>art. 563), precum şi prin Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, republicatã (art. 108).
Creanţele bugetare sunt înscrise în rândul creanţelor privilegiate, ţinându-se seama de natura acestora şi de interesul ca aceste creanţe sa fie realizate fãrã întârziere, pentru a alimenta bugetul de stat, destinat satisfacerii intereselor generale ale societãţii.
În concluzie, Curtea constata ca dispoziţiile legale atacate pe calea exceptiei de neconstituţionalitate nu contravin nici uneia dintre prevederile Legii fundamentale invocate de autorul exceptiei.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1, 3, art. 66 alin. 3, art. 67^1 alin. 1 şi ale <>art. 71 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 108/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, excepţie ridicatã de Maria Moldovan în Dosarul nr. 5.232/2001 al Curţii de Apel Cluj - Secţia comercialã şi de contencios administrativ. Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 26 martie 2002.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Vlad Mihai Cercel
Întrucât a încetat calitatea de magistrat-asistent a domnului Vlad Mihai Cercel, în locul sau semneazã, în temeiul art. 261 alin. 2 din Codul de procedura civilã,
Magistrat-asistent
şef, Claudia Miu
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
