Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 10 din 10 ianuarie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 31 alin. (2) din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 132 din 13 februarie 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Florentina Baltã - procuror
Cristina Cãtãlina Turcu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 31 alin. (2) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , excepţie ridicatã de Consiliul Judeţean Constanţa în Dosarul nr. 4.684/2005 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal rãspund, pentru autorul excepţiei, avocat Antonie Iorgovan, cu delegaţie la dosar, precum şi pãrţile Dan Gabriel Iordache şi Stelian Duţu, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Preşedintele constatã cauza în stare de judecatã şi acordã cuvântul pe fond.
Apãrãtorul autorului excepţiei solicitã admiterea acesteia, apreciind cã necesitatea existenţei unui cvorum de douã treimi pentru ca şedinţa de constituire a consiliilor judeţene sã fie legal constituitã aduce atingere principiilor consacrate prin art. 2, art. 8, coroborat cu art. 40, art. 36, 37, 53, art. 120 alin. (1), art. 122, art. 123 alin. (4) şi art. 135 alin. (2) lit. g) din Constituţie.
Pãrţile Dan Gabriel Iordache şi Stelian Duţu solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arãtând cã <>art. 31 alin. (2) din Legea nr. 215/2001 constituie expresia aplicãrii art. 122 alin. (2) din Constituţie şi nu aduce atingere dispoziţiilor constituţionale invocate în susţinerea excepţiei. Totodatã, aratã cã prefectul are un rol exclusiv organizatoric în ceea ce priveşte şedinţa de constituire a consiliilor judeţene, fãrã ca activitatea lui sã constituie o imixtiune în atribuţiile acestora.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 12 septembrie 2005, Curtea de Apel Iaşi - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 31 alin. (2) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , excepţie ridicatã de Consiliul Judeţean Constanţa în Dosarul nr. 4.684/2005 al acelei instanţe, având ca obiect anularea unor hotãrâri adoptate de consiliul judeţean menţionat.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 2, art. 8, coroborat cu art. 40, art. 36, 37, 53, art. 120 alin. (1), art. 122, art. 123 alin. (4) şi art. 135 alin. (2) lit. g).
În esenţã, autorul excepţiei considerã excesivã cerinţa unui cvorum calificat de douã treimi pentru întrunirea legalã a şedinţei de constituire a consiliului judeţean, susţinând cã prin aceasta se adaugã la textul constituţional şi se lasã fãrã efect principiul constituirii consiliului judeţean prin alegeri libere şi corecte. De asemenea, se apreciazã cã dreptul prefectului de a dispune alte convocãri pentru şedinţa de constituire a consiliului judeţean este de naturã a contraveni principiului autonomiei locale, precum şi celui al nesubordonãrii consiliului judeţean faţã de prefect.
Totodatã, autorul excepţiei apreciazã cã textul în cauzã ar fi trebuit sã prevadã cã şedinţa de constituire a consiliilor judeţene este legal întrunitã dacã participã majoritatea consilierilor aleşi.
Curtea de Apel Iaşi - Secţia de contencios administrativ şi fiscal considerã, în esenţã, cã excepţia este neîntemeiatã. În argumentarea acestei opinii se apreciazã cã textul legal criticat este expresia textului constituţional al art. 122 alin. (2). Totodatã, se aratã cã legiuitorul a avut în vedere faptul cã principiul democraţiei impune ca desemnarea organelor de conducere ale unitãţilor administrativ-teritoriale sã se facã cu o participare cât mai largã.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, apreciind, în esenţã, cã dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor art. 122 alin. (2) din Constituţie, ci, dimpotrivã, constituie o aplicare a acestora.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, soluţia legislativã adoptatã respectând prevederile art. 122 din Constituţie.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile apãrãtorului autorului excepţiei şi ale pãrţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 31 alin. (2) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 23 aprilie 2001, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, care au urmãtorul cuprins: "Şedinţa este legal constituitã dacã participã cel puţin douã treimi din numãrul consilierilor aleşi. În cazul în care nu se poate asigura aceastã majoritate şedinţa se va organiza, în aceleaşi condiţii, peste 3 zile, la convocarea prefectului. Dacã nici la a doua convocare reuniunea nu este legal constituitã, se va proceda la o nouã convocare, de cãtre prefect, peste alte 3 zile, în aceleaşi condiţii."
Textele constituţionale invocate în susţinerea excepţiei sunt cele ale art. 2 referitoare la suveranitate, ale art. 8 referitoare la pluralism şi partidele politice, coroborat cu art. 40 referitor la dreptul de asociere, ale art. 36 privind dreptul de vot, ale art. 37 privind dreptul de a fi ales, ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, ale art. 120 alin. (1) privind, în special, principiul autonomiei locale, ale art. 122 cu privire la consiliul judeţean, ale art. 123 alin. (4) privind independenţa consiliilor judeţene şi a preşedinţilor acestora în raporturile cu prefectul şi ale art. 135 alin. (2) lit. g) privind asigurarea aplicãrii de cãtre stat a politicilor de dezvoltare regionalã în concordanţã cu obiectivele Uniunii Europene.
Examinând excepţia, Curtea Constituţionalã reţine urmãtoarele:
Textul de lege criticat, deşi se referã la consiliile locale, are pertinenţã în cauzã, întrucât, potrivit <>art. 103 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 , acesta se aplicã în mod corespunzãtor şi cu privire la consiliile judeţene.
Curtea observã cã, potrivit dispoziţiilor art. 122 alin. (2) din Constituţie, "Consiliul judeţean este ales şi funcţioneazã în condiţiile legii". Aşa fiind, prevederile <>art. 31 alin. (2) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 nu aduc atingere textului constituţional invocat, ci, dimpotrivã, constituie o expresie a acestuia. Cvorumul de douã treimi din numãrul consilierilor aleşi, necesar desfãşurãrii şedinţei de constituire, dã o legitimitate sporitã hotãrârilor luate cu acest prilej.
Posibilitatea acordatã prefectului, prin textul de lege criticat, de a convoca şedinţa de constituire a consiliilor judeţene nu constituie o imixtiune în problemele administraţiei publice locale, prefectul neavând drept de vot în adoptarea hotãrârilor, ci un rol exclusiv organizatoric. Aşadar, Curtea nu poate reţine încãlcarea dispoziţiilor art. 123 alin. (4) din Constituţie.
Cu privire la dispoziţiile art. 2, art. 8, coroborat cu art. 40, art. 36, 37, 53, art. 120 alin. (1) şi art. 135 alin. (2) lit. g) din Constituţie, Curtea constatã cã acestea nu au incidenţã în cauzã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 31 alin. (2) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , excepţie ridicatã de Consiliul Judeţean Constanţa în Dosarul nr. 4.684/2005 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 10 ianuarie 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Cristina Cãtãlina Turcu
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
