Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 581 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Ecaterina Roman şi Maria Roman în Dosarul nr. 1.568/219/2009 al Judecãtoriei Dej.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 5.729D/2009 şi nr. 6.113D/2009, care au acelaşi obiect al excepţiei de neconstituţionalitate.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea acestor dosare. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea.
Curtea, în temeiul art. 14 şi al <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, raportate la art. 164 din Codul de procedurã civilã, dispune conexarea dosarelor nr. 5.729D/2009 şi nr. 6.113D/2009 la Dosarul nr. 5.430D/2009, care a fost primul înregistrat.
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin încheierile din 25 iunie 2009, 10 iunie 2009 şi 22 iulie 2009, pronunţate în dosarele nr. 1.568/219/2009, nr. 2.676/105/2009 şi nr. 10.781/197/2009, Judecãtoria Dej, Tribunalul Prahova - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi Judecãtoria Braşov au sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 581 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Ecaterina Roman, Maria Roman, Eugen-Daniel Mãceşanu şi Remus Boldijar.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor art. 16, 20, 21, 24, 26, 27, 44 şi 48 din Constituţie, deoarece în cadrul procedurii pe care o instituie acest text de lege pãrţile nu sunt citate, nu se administreazã probe, fiind lipsite în felul acesta de dreptul de a se apãra şi de dreptul la un proces echitabil.
Judecãtoria Dej, Tribunalul Prahova - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi Judecãtoria Braşov considerã excepţia neîntemeiatã.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 581 din Codul de procedurã civilã, text de lege care are urmãtorul conţinut: "Instanţa va putea sã ordone mãsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru pãstrarea unui drept care s-ar pãgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlãturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executãri.
Cererea de ordonanţã preşedinţialã se va introduce la instanţa competentã sã se pronunţe asupra fondului dreptului.
Ordonanţa va putea fi datã şi fãrã citarea pãrţilor şi chiar atunci când existã judecatã asupra fondului. Judecata se face de urgenţã şi cu precãdere. Pronunţarea se poate amâna cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordonanţei se face în cel mult 48 de ore de la pronunţare.
Ordonanţa este vremelnicã şi executorie. Instanţa va putea hotãrî ca executarea sã se facã fãrã somaţie sau fãrã trecerea unui termen."
Excepţia de neconstituţionalitate este raportatã la dispoziţiile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în faţa legii, ale art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 referitoare la accesul liber la justiţie, ale art. 24 privind dreptul la apãrare, ale art. 26 privind viaţa intimã, familialã şi privatã, ale art. 27 referitor la inviolabilitatea domiciliului, ale art. 44 privind dreptul de proprietate privatã şi ale art. 48 privind familia.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã s-a pronunţat în numeroase cauze asupra prevederilor de lege criticate, prin raportare la aceleaşi norme constituţionale ca şi cele invocate în prezenta cauzã.
Astfel, prin <>Decizia nr. 244 din 4 martie 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 288 din 14 aprilie 2008, <>Decizia nr. 1.123 din 10 septembrie 2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 717 din 23 octombrie 2009, şi <>Decizia nr. 151 din 10 februarie 2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125 din 2 martie 2009, Curtea a reţinut, în esenţã, cã dispoziţiile criticate instituie o procedurã specialã potrivit cãreia instanţa de judecatã poate dispune, prin ordonanţã preşedinţialã, luarea unor mãsuri cu caracter vremelnic a cãror urgenţã este justificatã de necesitatea evitãrii prejudicierii unor drepturi sau interese legitime.
Totodatã, Curtea a constatat cã prin procedura de urgenţã instituitã de art. 581 din Codul de procedurã civilã nu numai cã nu se aduce vreo îngrãdire dreptului persoanei la apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor sale legitime, ci, dimpotrivã, se creeazã posibilitatea pentru cel vãtãmat într-un drept legitim de a se adresa justiţiei în cazuri grabnice, pentru pãstrarea unui drept care s-ar pãgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlãturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executãri.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele acestor decizii îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Cu privire la invocarea încãlcãrii dispoziţiilor art. 26, 27 şi 48 din Constituţie, Curtea constatã cã aceste texte nu sunt incidente în cauzã.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 581 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Ecaterina Roman, Maria Roman, Eugen-Daniel Mãceşanu şi Remus Boldijar în dosarele nr. 1.568/219/2009, nr. 2.676/105/2009 şi nr. 10.781/197/2009 ale Judecãtoriei Dej şi Tribunalului Prahova - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi Judecãtoriei Braşov.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 15 decembrie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
