Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.653 din 15 decembrie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 10 si art. 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 53 din 22 ianuarie 2010
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Mihaela Ionescu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 10 şi <>art. 11 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, excepţie ridicatã de Vasile Dan şi Maria Dan în Dosarul nr. 810/296/2004 al Curţii de Apel Oradea - Secţia civilã mixtã.
La apelul nominal se prezintã, personal şi asistat, autorul excepţiei Vasile Dan şi de asemenea rãspunde apãrãtorul autorului excepţiei Maria Dan, avocat Paula Contras, cu împuternicire la dosar, lipsã fiind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza este în stare de judecatã.
Apãrãtorul autorilor excepţiei solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, reiterând motivele cuprinse în notele scrise aflate la dosarul cauzei. În plus, face referire la <>Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.055/2008 , arãtând cã aceasta constituie un element de noutate, de naturã a determina schimbarea jurisprudenţei instanţei de contencios constituţional referitoare la textele de lege criticate. În acest sens depune concluzii scrise la dosarul cauzei.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate. Apreciazã cã în cauzã nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 15 aprilie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 810/296/2004, Curtea de Apel Oradea - Secţia civilã mixtã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 10 şi 11 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe. Excepţia a fost ridicatã de Vasile Dan şi Maria Dan într-o cauzã civilã având ca obiect evacuarea.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţã, cã textele de lege criticate încalcã principiul constituţional al egalitãţii în drepturi a cetãţenilor, deoarece creeazã o inegalitate între persoanele care locuiesc în imobile naţionalizate care au rãmas în patrimoniul statului, faţã de persoanele care ocupã spaţii locative revendicate şi ulterior restituite vechilor proprietari. Aratã cã prevederile criticate reglementeazã, ca şi condiţie, negocierea în vederea încheierii contractelor de închiriere, astfel încât soarta chiriaşilor depinde de voinţa proprietarilor. Totodatã, criticã şi modalitatea de adoptare a actului normativ din care fac parte textele de lege criticate, în sensul cã <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 40/1999 prevede posibilitatea evacuãrii chiriaşilor pe calea ordonanţei preşedinţiale, deşi procedura ordonanţei preşedinţiale este prevãzutã de Codul de procedurã civilã, act normativ care are natura unei legi organice.
Curtea de Apel Oradea - Secţia civilã mixtã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În acest sens aratã cã intervenţia legiuitorului în negocierea contractelor de închiriere pentru imobile aparţinând persoanelor fizice sau persoanelor juridice reprezintã o reglementare specialã în favoarea chiriaşilor, şi nu a proprietarilor imobilelor, deoarece, în cazul unor astfel de reglementãri, obligaţiile locatorilor sunt suplimentare celor cuprinse în dreptul comun. Aratã cã autorii excepţiei interpreteazã restrictiv prevederile criticate, deşi legiuitorul a stabilit suficiente pârghii de protecţie în favoarea chiriaşilor, existând posibilitatea neprelungirii unui contract de închiriere în cazul în care pãrţile nu pot ajunge la un acord. În ceea ce priveşte problema de tehnicã legislativã invocatã de autorii excepţiei, considerã cã aceasta nu are legãturã cu cauza. În fine, apreciazã cã nu se impune analizarea criticilor de neconstituţionalitate ce vizeazã alte aspecte din actul normativ, de vreme ce nu sunt direct aplicabile în speţã.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã textele de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens face referire la <>deciziile Curţii Constituţionale nr. 97/2000 şi nr. 264/2004.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 10 şi <>art. 11 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 8 aprilie 1999, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 241/2001 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 23 mai 2001, având urmãtorul conţinut:
- Art. 10: "(1) În vederea încheierii noului contract de închiriere, în termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţã sau de la deschiderea rolului fiscal, dupã caz, proprietarul îi va notifica chiriaşului sau fostului chiriaş, prin executorul judecãtoresc, data şi locul întâlnirii. Notificarea va fi comunicatã prin scrisoare recomandatã cu confirmare de primire.
(2) Chiriaşul sau fostul chiriaş este obligat sã comunice în scris proprietarului, cu confirmare de primire, cererea de a încheia un nou contract de închiriere, în termen de cel mult 30 de zile de la primirea notificãrii.
(3) În cazul în care chiriaşul sau fostul chiriaş comunicã proprietarului cã nu cere sã încheie un nou contract de închiriere, acesta este obligat sã îi predea proprietarului locuinţa pe bazã de proces-verbal, în termen de cel mult 60 de zile de la data notificãrii prevãzute la alin. (1). Nepredarea locuinţei înãuntrul acestui termen îl îndreptãţeşte pe proprietar sã cearã în justiţie evacuarea necondiţionatã a locatarilor, cu plata daunelor-interese, pe calea ordonanţei preşedinţiale.";
- Art. 11: "(1) Nerespectarea de cãtre proprietar a dispoziţiilor art. 10 alin. (1) atrage prelungirea de drept a contractului de închiriere anterior pânã la încheierea unui nou contract de închiriere. Neplata chiriei pânã la încheierea noului contract de închiriere nu poate fi invocatã de proprietar ca motiv de evacuare a chiriaşului sau a fostului chiriaş.
(2) Lipsa unui rãspuns scris sau refuzul nejustificat al chiriaşului sau al fostului chiriaş de a încheia un nou contract de închiriere în termen de 60 de zile de la primirea notificãrii îl îndreptãţeşte pe proprietar sã cearã în justiţie evacuarea necondiţionatã a locatarilor, cu plata daunelor interese, pe calea ordonanţei preşedinţiale."
Autorii excepţiei invocã încãlcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 referitoare la egalitatea cetãţenilor în faţa legii şi a autoritãţilor publice, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, ale art. 73 alin. (3) lit. k) şi l) privind domeniul legilor organice şi ale art. 114 alin. (3) referitoare la angajarea rãspunderii Guvernului. Totodatã, invocã şi dispoziţiile art. 7 din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului referitoare la egalitatea în faţa legii.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã asupra neconstituţionalitãţii <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 40/1999 , în întregime, prin raportare la dispoziţiile art. 16 şi <>art. 21 din Legea fundamentalã, s-a pronunţat prin Decizia nr. 97 din 18 mai 2000 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 512 din 19 octombrie 2000, reţinând cã aceasta este constituţionalã.
În acest sens Curtea a reţinut cã ordonanţa are ca scop protecţia chiriaşilor prin prelungirea contractelor de închiriere pentru o perioadã de, dupã caz, 5 sau 3 ani, asigurarea stabilitãţii în viitor a drepturilor lor locative prin acordarea dreptului chiriaşului la reînnoirea contractului de închiriere şi crearea unor garanţii împotriva unei evacuãri abuzive, precum şi a unui drept de preemţiune în cazul în care proprietarul intenţioneazã sã vândã locuinţa. În cap. III al aceleiaşi ordonanţe se reglementeazã modul de stabilire şi de platã a chiriei, modalitãţile de negociere a noului cuantum al acesteia şi norme de protecţie a chiriaşului cu privire la nivelul chiriei. De asemenea, ordonanţa reglementeazã şi aspecte privind modificarea şi revizuirea chiriei în condiţiile creşterii ratei inflaţiei, fiind interzisã expres rezilierea contractului sau evacuarea chiriaşului pentru motivul cã acesta nu este de acord cu majorarea chiriei.
Cu privire la susţinerea potrivit cãreia <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 40/1999 încalcã principiul egalitãţii în drepturi a cetãţenilor, consacrat prin art. 16 din Constituţie, Curtea a reţinut cã dispoziţiile ordonanţei nu contravin acestui principiu, deoarece egalitatea între cetãţeni nu împiedicã stabilirea unor restricţii sau limitãri ale dreptului de proprietate.
Curtea nu a reţinut nici critica referitoare la încãlcarea prevederilor art. 21 din Constituţie privind accesul liber la justiţie. Astfel, liberul acces al pãrţilor la justiţie nu este îngrãdit prin dispoziţiile <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 40/1999 , ci, dimpotrivã, acest drept este confirmat prin soluţionarea litigiilor dintre chiriaşi şi proprietari de cãtre instanţa de judecatã.
În ceea ce priveşte invocarea prevederilor art. 73 alin. (3) lit. k) şi l) şi ale art. 114 alin. (3), Curtea constatã cã acestea se referã, pe de o parte, la domeniul legilor organice, iar, pe de altã parte, la angajarea rãspunderii Guvernului. Astfel, Curtea constatã cã aceste prevederi constituţionale nu sunt incidente în cauzã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 10 şi <>art. 11 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, excepţie ridicatã de Vasile Dan şi Maria Dan în Dosarul nr. 810/296/2004 al Curţii de Apel Oradea - Secţia civilã mixtã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 15 decembrie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
