Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.641 din 10 decembrie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 109 alin. 2, ale art. 399 alin. 3 din Codul de procedura civila si ale art. 31 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 26 din 13 ianuarie 2010
DECIZIE nr. 1.641 din 10 decembrie 2009
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 109 alin. 2 , ale <>art. 399 alin. 3 din Codul de procedurã civilã şi ale <>art. 31 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat
EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 26 din 13 ianuarie 2010
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Antonia Constantin - procuror
Benke Karoly - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 109 alin. 2, ale art. 399 alin. 3 din Codul de procedurã civilã şi ale <>art. 31 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, excepţie ridicatã de Lalu Edouard Spiro Nicolae în Dosarul nr. 985/279/2008 al Tribunalului Braşov - Secţia civilã.
La apelul nominal se prezintã autorul excepţiei prin avocat, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul autorului excepţiei solicitã admiterea acesteia, arãtând, în esenţã, cã aplicarea art. 109 alin. 2 din Codul de procedurã civilã raportat la procedura prevãzutã de <>art. 31 din Legea nr. 51/1995 este neconstituţionalã din moment ce aceasta din urmã nu prevede accesul la o instanţã de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public solicitã respingerea excepţiei ridicate, arãtând cã autorul acesteia deduce neconstituţionalitatea textelor criticate din jocul combinat al acestora. O atare chestiune este una de aplicare şi interpretare a legii, aspect ce excedeazã competenţei Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 27 mai 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 985/279/2008, Tribunalul Braşov - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 109 alin. 2, ale art. 399 alin. 3 din Codul de procedurã civilã şi ale <>art. 31 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, excepţie ridicatã de Lalu Edouard Spiro Nicolae într-o cauzã având ca obiect soluţionarea recursului formulat într-o contestaţie la executare.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã jurisdicţia reglementatã de dispoziţiile <>art. 31 din Legea nr. 51/1995 este una administrativã şi, prin urmare, facultativã. În aceste condiţii, se apreciazã cã art. 109 alin. 2 coroborat cu art. 399 alin. 3 din Codul de procedurã civilã încalcã accesul liber la justiţie, întrucât ambele texte fac trimitere indirect la procedura prevãzutã de <>art. 31 din Legea nr. 51/1995 , procedurã care, la rândul ei, nu poate fi consideratã ca fiind o cale specialã prevãzutã de lege de care contestatorul ar fi trebuit sã uzeze în mod obligatoriu.
Tribunalul Braşov - Secţia civilã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este neîntemeiatã.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului apreciazã cã prevederile legale criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze prezenta excepţie.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 109 alin. 2, ale art. 399 alin. 3 din Codul de procedurã civilã şi ale <>art. 31 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 6 martie 2001, texte care au urmãtorul cuprins:
- Art. 109 alin. 2 din Codul de procedurã civilã: "În cazurile anume prevãzute de lege, sesizarea instanţei competente se poate face numai dupã îndeplinirea unei proceduri prealabile, în condiţiile stabilite de acea lege. Dovada îndeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare în judecatã.";
- Art. 399 alin. 3 din Codul de procedurã civilã: "În cazul în care executarea silitã se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanţã judecãtoreascã, se pot invoca în contestaţia la executare apãrãri de fond împotriva titlului executoriu, dacã legea nu prevede în acest scop o altã cale de atac.";
- <>Art. 31 din Legea nr. 51/1995 : "Contestaţiile şi reclamaţiile privind onorariile se soluţioneazã de consiliul baroului. Deciziile consiliului baroului pot fi atacate cu plângere la Comisia permanentã, a cãrei soluţie este definitivã."
Autorul excepţiei susţine cã textele legale criticate încalcã prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi şi ale art. 21 privind accesul liber la justiţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea reţine urmãtoarele:
1. Dispoziţiile <>art. 31 din Legea nr. 51/1995 nu reglementeazã, astfel cum susţine autorul excepţiei de neconstituţionalitate, o jurisdicţie administrativã specialã. <>Legea nr. 51/1995 vizeazã ordinul profesional al avocaţilor, aceştia având ca structurã naţionalã Uniunea Naţionalã a Barourilor din România. În aceste condiţii, se reţine cã procedurile interne specifice acestui ordin profesional nu implicã forţa de coerciţie a statului. Prin urmare, procedura prevãzutã de art. 31 din legea menţionatã nu poate avea caracter administrativ; ea este jurisdicţionalã prin prisma faptului cã dezbaterile sunt guvernate de principiul contradictorialitãţii, însã acest lucru nu o calificã, în mod implicit, ca fiind şi administrativã, întrucât în raportul juridic ce se naşte nu este implicat statul prin autoritãţile şi instituţiile sale. În consecinţã, nu se poate reţine aplicabilitatea art. 21 alin. (4) din Constituţie.
De altfel, Curtea Constituţionalã, prin <>Decizia nr. 45 din 2 mai 1995 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 15 mai 1995, a stabilit cã aceastã soluţie legislativã cuprinsã în momentul de faţã la <>art. 31 din Legea nr. 51/1995 este constituţionalã "în mãsura în care se interpreteazã în sensul cã cei interesaţi au acces la justiţie în condiţiile legii". Prin urmare, nimic nu împiedicã crearea unor proceduri speciale de contestare a actelor juridice emise de cãtre membrii ordinelor profesionale atât timp cât, în cauza de faţã, soluţia datã de comisia permanentã a Uniunii Naţionale a Barourilor din România poate fi cenzuratã de instanţele de judecatã.
Ţinându-se cont de cele arãtate mai sus, nu este încãlcat dreptul autorului excepţiei de a se adresa instanţelor de judecatã.
2. Cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor art. 399 alin. 3 din Codul de procedurã civilã, Curtea s-a pronunţat prin mai multe decizii. Astfel, prin <>Decizia nr. 935 din 19 decembrie 2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2007, Curtea a statuat: "Contestaţia la executare este destinatã sã înlãture neregularitãţile comise cu prilejul urmãririi silite sau sã ofere lãmuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu ce urmeazã sã fie valorificat. În cadrul soluţionãrii contestaţiei, instanţa nu poate examina împrejurãri ce vizeazã fondul cauzei şi care sunt de naturã sã repunã în discuţie hotãrâri ce emanã de la organe cu activitate jurisdicţionalã, în faţa cãrora au avut loc dezbateri contradictorii, pãrţile având posibilitatea, cu acel prilej, de a invoca apãrãrile de fond necesare. O soluţie contrarã, sub acest aspect, ar nesocoti principiul autoritãţii de lucru judecat.
Totodatã, Curtea observã cã hotãrârea judecãtoreascã ce constituie titlu executoriu a fost pronunţatã în urma unui proces ce s-a desfãşurat cu respectarea tuturor garanţiilor privind dreptul la un proces echitabil, inclusiv exercitarea dreptului la apãrare, putând fi supusã cãilor de atac stabilite de lege."
3. Cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor art. 109 alin. 2 din Codul de procedurã civilã, Curtea s-a pronunţat prin mai multe decizii. Astfel, prin <>Decizia nr. 96 din 13 februarie 2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 168 din 9 martie 2007, Curtea a statuat cã "din dispoziţia criticatã rezultã cã este vorba de o condiţie extrinsecã ce trebuie respectatã, şi anume cã sesizarea instanţei competente se face numai dupã îndeplinirea unei proceduri prealabile, dar nu în toate cazurile, ci numai în acele cazuri în care legea prevede obligativitatea parcurgerii acestei proceduri prealabile.
De asemenea, Curtea reţine cã prin instituirea procedurii prealabile, ca de altfel în toate cazurile în care legiuitorul a condiţionat valorificarea unui drept de exercitarea sa în cadrul unei anumite proceduri, nu s-a urmãrit restrângerea accesului liber la justiţie, ci, exclusiv, instaurarea unui climat de ordine, indispensabil, în vederea exercitãrii dreptului constituţional prevãzut de art. 21 din Constituţie. Astfel, se previn abuzurile şi se asigurã protecţia drepturilor şi intereselor legitime ale celorlalte pãrţi. Reglementarea de cãtre legiuitor, în limitele competenţei ce i-a fost conferitã prin Constituţie, a condiţiilor de exercitare a unui drept - subiectiv sau procesual, inclusiv prin instituirea unor proceduri speciale, nu constituie o restrângere a exerciţiului acestuia, ci doar o modalitate eficientã de a preveni exercitarea sa abuzivã, în detrimentul altor titulari de drepturi, în egalã mãsurã ocrotite".
Neintervenind elemente noi de naturã sã determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţia deciziilor amintite îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
De altfel, din critica de neconstituţionalitate se observã cã autorul excepţiei considerã dispoziţiile legale supuse analizei Curţii ca fiind neconstituţionale prin prisma unei greşeli procedurale pe care a sãvârşit-o. Or, nemo auditur propriam turpitudinem allegans.
Avându-se în vedere cele de mai sus, excepţia de neconstituţionalitate urmeazã sã fie respinsã ca neîntemeiatã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 109 alin. 2 , ale <>art. 399 alin. 3 din Codul de procedurã civilã şi ale <>art. 31 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, excepţie ridicatã de Lalu Edouard Spiro Nicolae în Dosarul nr. 985/279/2008 al Tribunalului Braşov - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 10 decembrie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Benke Karoly
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
