Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.638 din 10 decembrie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 102 alin. (1) si (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strainilor in Romania
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 28 din 14 ianuarie 2010
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Antonia Constantin - procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 102 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strãinilor în România, excepţie ridicatã de Huang Yihua în Dosarul nr. 506/2/2009 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, în acord cu jurisprudenţa constantã în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 6 aprilie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 506/2/2009, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 102 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strãinilor în România.
Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de Huang Yihua într-o cauzã având ca obiect soluţionarea unei plângeri formulate împotriva unei decizii a Oficiului Român pentru Imigrãri de respingere a cererii de acordare a regimului tolerãrii şederii pe teritoriul României, cu posibilitatea de prelungire pânã la încetarea motivelor care împiedicã returnarea strãinului în China.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã textul de lege criticat conţine reglementãri care "sunt lipsite de precizie şi claritate, neîndeplinind criteriul de calitate prevãzut de Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale în înţelesul dat de practica jurisprudenţialã a Curţii Europene a Drepturilor Omului". În opinia sa, noţiunile de "motive obiective" şi "împrejurãri independente de voinţa strãinului, imprevizibile şi de neînlãturat" sunt "prea vagi şi imprecise", astfel cã acesta "nu poate avea o indicare precisã asupra normelor aplicabile în situaţia sa". În aceste condiţii, a fost posibil ca Oficiul Român pentru Imigrãri sã respingã cererea sa de acordare a regimului tolerãrii pe teritoriul României, chiar dacã autorul excepţiei are calitatea de parte într-un proces în desfãşurare pentru stabilirea filiaţiei dupã tatã a fiului sãu, fiindu-i afectat astfel dreptul de acces la instanţã în privinţa acestui din urmã proces, precum şi dreptul la un proces echitabil.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Avocatul Poporului, în punctul sãu de vedere, apreciazã cã prevederile de lege ce formeazã obiect al excepţiei sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 102 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strãinilor în România, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 5 iunie 2008. Textul de lege criticat are urmãtorul cuprins: "(1) Tolerarea rãmânerii pe teritoriul României, denumitã în continuare tolerare, reprezintã permisiunea de a rãmâne pe teritoriul ţãrii acordatã de Oficiul Român pentru Imigrãri strãinilor care nu au dreptul de şedere şi, din motive obiective, nu pãrãsesc teritoriul României.
(2) Prin motive obiective, în sensul prezentei ordonanţe de urgenţã, se înţelege acele împrejurãri independente de voinţa strãinului, imprevizibile şi care nu pot fi înlãturate, datoritã cãrora strãinul nu poate pãrãsi teritoriul României."
În opinia autorului excepţiei, textele de lege criticate contravin dispoziţiilor privitoare la drepturile de acces la justiţie şi la un proces echitabil, prevãzute de art. 21 alin. (3) din Legea fundamentalã a României şi de art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţionalã constatã cã argumentaţia prezentatã de autorul acesteia în susţinerea neconstituţionalitãţii dispoziţiilor <>art. 102 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strãinilor în România se bazeazã, în principal, pe circumstanţele specifice litigiului în care excepţia a fost invocatã. Astfel, se aratã cã cererea de acordare a regimului tolerãrii pe teritoriul României a fost respinsã, deşi solicitantul avea calitatea de parte într-un proces aflat în desfãşurare. Aşa fiind, autorul excepţiei susţine încãlcarea dreptului de acces la justiţie şi a dreptului la un proces echitabil.
Faţã de aceste susţineri, Curtea constatã cã excepţia urmeazã sã fie respinsã ca inadmisibilã, deoarece critica formulatã nu vizeazã o relaţie de neconformitate a textelor de lege examinate faţã de normele constituţionale şi convenţionale invocate. Neconstituţionalitatea unei reglementãri legale constituie o stare intrinsecã a acesteia şi nu poate fi dedusã pe calea unei interpretãri a instanţei de judecatã învestite sã aplice legislaţia într-un litigiu dat.
Nu poate fi primitã nici critica potrivit cãreia dispoziţiile <>art. 102 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strãinilor în România conţin norme insuficient de clare sub aspectul determinãrii acelor "motive obiective" reprezentate prin "împrejurãri independente de voinţa strãinului, imprevizibile şi de neînlãturat" care pot sta la baza unei hotãrâri de acordare a tolerãrii rãmânerii pe teritoriul României.
Examinând prevederile alin. (2) al art. 102 din ordonanţa menţionatã, Curtea constatã cã acestea conţin suficiente elemente care sã indice condiţiile în care autoritatea sau organele competente pot acorda permisiunea rãmânerii pe teritoriul ţãrii. De altfel, este imposibil şi nici mãcar în acord cu normele de tehnicã legislativã ca printr-un act normativ sã fie determinate în concret toate motivele obiective datoritã cãrora un strãin s-ar putea afla în împrejurãri independente de voinţa sa, imprevizibile şi care nu pot fi înlãturate, astfel încât sã nu poatã pãrãsi teritoriul României. Legea oferã, în acest caz, cadrul general şi reperele esenţiale, determinante pentru aplicarea normei juridice criticate. Interpretarea şi aplicarea efectivã a legislaţiei la specificul fiecãrei speţe sunt operaţiuni ce aparţin organelor competente în acest sens, legea instituind cãile de atac la care destinatarul nemulţumit al normei poate sã apeleze.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 102 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strãinilor în România, excepţie ridicatã de Huang Yihua în Dosarul nr. 506/2/2009 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 10 decembrie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
