Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.635 din 3 decembrie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 alin. (7) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din Romania
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 32 din 15 ianuarie 2010
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Antonia Constantin - procuror
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 3 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, excepţie ridicatã de Nicolae Roşian, Iuliana Roşian, Ileana Sonia Roşian, Nicolae Roşian şi Victor Roşian în Dosarul nr. 1189.1/175/2006 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, de Eugenia Barb şi Aurel Barb în Dosarul nr. 635/107/2009 şi, respectiv, de Marin Stoian şi Dorina Camelia Stoian în Dosarul nr. 1.058/175/2008, ambele dosare ale Tribunalului Alba - Secţia civilã.
Conexarea dosarelor şi dezbaterile au avut loc în şedinţa publicã din data de 26 noiembrie 2009 şi au fost consemnate în încheierea de la acea datã, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 3 decembrie 2009.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea nr. 6/F/CA/2009 din 6 mai 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 1189.1/175/2006 de Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, şi încheierile din 6 şi 13 martie 2009, pronunţate în dosarele nr. 1.058/175/2008 şi nr. 635/107/2009 de Tribunalul Alba - Secţia civilã, Curtea Constituţionalã a fost sesizatã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 3 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România.
Excepţia a fost invocatã de Nicolae Roşian, Iuliana Roşian, Ileana Sonia Roşian, Nicolae Roşian şi Victor Roşian, de Eugenia Barb şi Aurel Barb, precum şi de Marin Stoian şi Dorina Camelia Stoian, cu ocazia soluţionãrii unor acţiuni în contencios administrativ având ca obiect anulare acte administrative.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia considerã cã reglementarea cuprinsã în <>art. 3 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 94/2000 este neconstituţionalã, în condiţiile în care instituie, în mod derogatoriu, o singurã cale de atac împotriva deciziilor Comisiei speciale de retrocedare, respectiv la instanţa de contencios administrativ în a cãrei razã teritorialã este situat imobilul solicitat. Împotriva hotãrârii pronunţate de instanţa de contencios administrativ pot fi exercitate cãile de atac prevãzute de <>Legea nr. 554/2004 , atât de pãrţile din actul administrativ, cât şi de cãtre terţii ale cãror drepturi, inclusiv dreptul de proprietate sau alte drepturi reale, pot fi lezate de aceste decizii, fãrã a putea ataca actele administrative respective pe calea dreptului comun, aşa cum este prevãzut expres în <>Legea nr. 10/2001 .
Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciazã cã dispoziţiile <>art. 3 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 94/2000 încalcã accesul liber la justiţie prin faptul cã deciziile Comisiei speciale de retrocedare se atacã în termen de 30 de zile de la comunicare cu contestaţie la instanţa de contencios administrativ în a cãrei razã teritorialã se aflã imobilul. Întrucât decizia nu este opozabilã terţilor, nefiind supusã niciunei forme de publicitate, aceştia se aflã în imposibilitatea de a lua cunoştinţã de conţinutul actului, aflându-se în imposibilitatea de a acţiona în justiţie în termenul prevãzut de lege pentru ocrotirea dreptului lor de proprietate.
În acest sens s-a pronunţat Curtea Constituţionalã prin <>Decizia nr. 797/2007 , admiţând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 7 alin. (7) din Legea nr. 554/2004 .
Tribunalul Alba - Secţia civilã apreciazã cã la examinarea constituţionalitãţii unui text de lege nu se are în vedere compatibilitatea acestuia cu alte prevederi legale, ci doar cu principiile şi prevederile Legii fundamentale.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate invocatã este neîntemeiatã.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale, întrucât reglementeazã posibilitatea contestãrii deciziilor Comisiei speciale de retrocedare numai de cãtre persoanele implicate în procedura retrocedãrii, astfel cã terţii interesaţi nu au cunoştinţã de existenţa lor. Aceste decizii nu sunt publice şi, ca atare, terţii care au un interes legitim nu au posibilitatea de a le ataca pentru apãrarea dreptului lor.
Or, accesul liber la justiţie, astfel cum este reglementat de art. 21 din Constituţie, garanteazã dreptul oricãrei persoane de a se adresa neîngrãdit justiţiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor lor legitime, iar reglementarea criticatã contravine acestor prevederi constituţionale, deoarece restrânge în mod nejustificat sfera persoanelor care pot contesta deciziile Comisiei speciale de retrocedare doar la pãrţile din litigiu.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei îl reprezintã dispoziţiile <>art. 3 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 797 din 1 septembrie 2005, dispoziţii care au urmãtorul conţinut:
"(7) Deciziile Comisiei speciale de retrocedare vor putea fi atacate cu contestaţie la instanţa de contencios administrativ în a cãrei razã teritorialã este situat imobilul solicitat, în termen de 30 de zile de la comunicarea acestora. Hotãrârea pronunţatã de instanţa de contencios administrativ este supusã cãilor de atac potrivit <>Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 ."
Prevederile constituţionale pretins încãlcate de aceste dispoziţii de lege sunt cele ale art. 16 care consacrã egalitatea în faţa legii, art. 21 privind accesul liber la justiţie şi cele ale art. 44 referitoare la dreptul de proprietate privatã.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã, în esenţã, autorii excepţiei susţin faptul cã reglementarea criticatã este neconstituţionalã, deoarece instituie un regim diferenţiat în ceea ce priveşte posibilitatea atacãrii de cãtre terţele persoane a deciziilor emise în temeiul <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 94/2000 . Astfel, considerã cã prin procedura prevãzutã de legea contenciosului administrativ aceste persoane - terţi faţã de actul administrativ respectiv ar fi private de valorificarea unui drept constituţional, şi anume accesul la justiţie şi dreptul la un proces echitabil.
Referitor la aceastã criticã, Curtea reţine cã, potrivit <>art. 11 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , cererile prin care se solicitã anularea unui act administrativ individual nu pot fi introduse mai târziu de un an de la data comunicãrii actului, data luãrii la cunoştinţã, data introducerii cererii sau data încheierii procesului-verbal de conciliere, dupã caz. Dispoziţiile <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 94/2000 , ca act normativ special în domeniul retrocedãrilor pe cale administrativã, se completeazã cu prevederile dreptului comun în materie, respectiv <>Legea nr. 554/2004 . În consecinţã, deciziile Comisiei speciale de retrocedare, reprezentând acte administrative, pot fi atacate de cãtre terţi la instanţa de contencios administrativ, în condiţiile <>Legii nr. 554/2004 , aceştia având la dispoziţie un termen de un an de la data luãrii la cunoştinţã în care sã atace actul administrativ contestat.
Cu privire la pretinsa încãlcare a prevederilor art. 16 din Constituţie, Curtea considerã cã nu poate fi reţinutã susţinerea potrivit cãreia norma legalã criticatã "instituie un regim diferenţiat în ceea ce priveşte ocrotirea dreptului de proprietate al cetãţenilor persoane fizice sau a persoanelor juridice de drept privat faţã de persoanele juridice beneficiare ale legislaţiei reparatorii, prevãzute de <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 94/2000 , care creeazã un regim favorizant faţã de celelalte persoane juridice sau fizice beneficiare ale prevederilor <>Legii nr. 10/2001 ", întrucât dispoziţiile legale în cauzã se referã distinct la douã categorii de persoane, aflate în situaţii juridice diferite.
Potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, "principiul egalitãţii în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmãrit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivã, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite".
În final, Curtea constatã cã nu poate fi primitã nici susţinerea potrivit cãreia dispoziţiile <>art. 3 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 94/2000 contravin prevederilor art. 44 din Constituţie, întrucât, aşa cum Curtea a constatat prin <>Decizia nr. 837 din 26 mai 2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 501 din 21 iulie 2009, "scopul <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 94/2000 a fost acela de a retroceda foştilor proprietari imobilele ce au aparţinut cultelor religioase din România şi au fost preluate în mod abuziv, cu sau fãrã titlu, de statul român, de organizaţiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.
Prin urmare, legiuitorul a emis actul normativ criticat tocmai în aplicarea dispoziţiilor art. 44 alin. (1) din Legea fundamentalã referitoare la garantarea dreptului de proprietate privatã şi ale art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale privind protecţia proprietãţii".
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 3 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, excepţie ridicatã de Nicolae Roşian, Iuliana Roşian, Ileana Sonia Roşian, Nicolae Roşian şi Victor Roşian în Dosarul nr. 1189.1/175/2006 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, de Eugenia Barb şi Aurel Barb în Dosarul nr. 635/107/2009 şi, respectiv, de Marin Stoian şi Dorina Camelia Stoian în Dosarul nr. 1.058/175/2008, ambele dosare ale Tribunalului Alba - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 3 decembrie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
