Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.633 din 20 decembrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. III din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 221/2009 privind condamnarile cu caracter politic si masurile administrative asimilate acestora, pronuntate in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, si pentru suspendarea aplicarii unor dispozitii din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 60 din 25 ianuarie 2012
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
lulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cãtãlina Gliga.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. III din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 62/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 221/2009 privind condamnãrile cu caracter politic şi mãsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, şi pentru suspendarea aplicãrii unor dispoziţii din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente, excepţie invocatã de Stern Andrei Irimie în Dosarul nr. 7.599/108/2010 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia civilã şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.198D/2011.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publicã din 13 decembrie 2011 şi au fost consemnate în încheierea de la acea datã, când, având în vedere cererea de întrerupere a deliberãrilor pentru o mai bunã studiere a problemelor ce formeazã obiectul cauzei, în temeiul dispoziţiilor art. 57 şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea a dispus amânarea pronunţãrii pentru data de 20 decembrie 2011.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Decizia civilã nr. 1.088 din 4 octombrie 2011, pronunţatã în Dosarul nr. 7.599/108/2010, Curtea de Apel Timişoara - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. III din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 62/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 221/2009 privind condamnãrile cu caracter politic şi mãsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, şi pentru suspendarea aplicãrii unor dispoziţii din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente, excepţie invocatã de Stern Andrei Irimie într-o cauzã având ca obiect soluţionarea cererii privind obligarea Ministerului Finanţelor Publice de a aloca Direcţiei pentru acordarea despãgubirilor în numerar, din cadrul Autoritãţii Naţionale pentru Restituirea Proprietãţilor, suma de 147.482 lei, reprezentând contravaloarea despãgubirilor cuvenite autorului excepţiei, în temeiul titlului VII "Regimul stabilirii şi plãţii despãgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se aratã cã textul de lege criticat retroactiveazã, întrucât se aplicã unei cauze aflate pe rolul instanţei de judecatã încã înainte de intrarea sa în vigoare. Pe de altã parte, în opinia autorului excepţiei, sunt încãlcate şi dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât principiul egalitãţii în drepturi impune aceeaşi conduitã în faţa legii şi din partea autoritãţilor statului, respectiv a Ministerului Finanţelor Publice, în executarea obligaţiilor corelative drepturilor de creanţã asupra statului român.
Curtea de Apel Timişoara - Secţia civilã considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, arãtând cã textul de lege criticat vizeazã interesul general public şi se referã la situaţii de urgenţã, ce nu pot fi amânate.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.
Avocatul Poporului considerã cã prevederile legale criticate sunt constituţionale, apreciind cã acestea urmãresc un scop legitim - menţinerea echilibrului bugetar - şi pãstreazã un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi obiectivul avut în vedere - valorificarea titlurilor de despãgubire emise de Comisia Centralã pentru Stabilirea Despãgubirilor, pentru o perioadã de 2 ani, doar prin conversia acestora în acţiuni emise de Fondul "Proprietatea", sau primirea titlurilor de platã dupã expirarea perioadei de suspendare, în cazul persoanelor care nu opteazã pentru conversie.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, punctul de vedere al Avocatului Poporului, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul acesteia îl constituie prevederile art. III din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 62/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 221/2009 privind condamnãrile cu caracter politic şi mãsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, şi pentru suspendarea aplicãrii unor dispoziţii din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 1 iulie 2010, dispoziţii ce au urmãtorul conţinut: "(1) Pe o perioadã de 2 ani de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţã se suspendã emiterea titlurilor de platã prevãzute în titlul VII "Regimul stabilirii şi plãţii despãgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
(2) Pe perioada de suspendare prevãzutã la alin. (1), valorificarea titlurilor de despãgubire emise de Comisia Centralã pentru Stabilirea Despãgubirilor se va face doar prin conversia lor în acţiuni emise de Fondul "Proprietatea", corespunzãtor sumei pentru care s-a formulat opţiunea.
(3) Persoanele care, pânã la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgentã, au optat pentru acordarea titlurilor de platã, dar acestea nu au fost emise de Autoritatea Naţionalã pentru Restituirea Proprietãţilor, pot opta pentru conversia titlurilor de despãgubire în acţiuni emise de Fondul "Proprietatea". Persoanele care nu opteazã pentru conversia titlurilor de despãgubire în acţiuni emise de Fondul "Proprietatea" vor primi titluri de platã dupã expirarea perioadei de suspendare prevãzute la alin. (1), potrivit procedurii stabilite prin titlul VII din Legea nr. 247/2005, cu modificãrile şi completãrile ulterioare."
În opinia autorului excepţiei, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii, cu excepţia celei penale sau contravenţionale mai favorabile şi în art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetãţenilor în faţa legii şi a autoritãţilor publice.
Examinând excepţia, Curtea constatã cã aceasta este neîntemeiatã, pentru urmãtoarele considerente:
Potrivit textului de lege criticat, emiterea titlurilor de platã prevãzute în titlul VII din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, se suspendã pentru o perioadã de 2 ani de la data intrãrii în vigoare a ordonanţei de urgenţã criticate, timp în care valorificarea titlurilor de despãgubire emise de Comisia Centralã pentru Stabilirea Despãgubirilor se va face doar prin conversia lor în acţiuni emise de Fondul "Proprietatea", corespunzãtor sumei pentru care s-a formulat opţiunea.
Astfel, potrivit dispoziţiilor legale criticate, persoanele care, pânã la data intrãrii în vigoare a acestei ordonanţe de urgenţã, au optat pentru acordarea titlurilor de platã, dar acestea nu au fost emise de Autoritatea Naţionalã pentru Restituirea Proprietãţilor, pot opta pentru conversia titlurilor de despãgubire în acţiuni emise de Fondul "Proprietatea", iar persoanele care nu opteazã pentru aceastã operaţiune vor primi titluri de platã dupã expirarea perioadei de suspendare, potrivit procedurii stabilite prin titlul VII din Legea nr. 247/2005.
Curtea nu poate reţine susţinerea privind încãlcarea art. 15 alin. (2) din Constituţie, dat fiind faptul cã dispoziţiile criticate sunt norme de procedurã, de imediatã aplicare, cu efecte pentru viitor şi nu pentru trecut. De altfel, aplicarea pentru viitor rezultã din conţinutul normativ al reglementãrii, legiuitorul stipulând cã emiterea titlurilor de platã prevãzute în titlul VII din Legea nr. 247/2005 se suspendã pentru o perioadã de 2 ani de la data intrãrii în vigoare a ordonanţei de urgenţã criticate.
În ceea ce priveşte susţinerea privind încãlcarea principiului constituţional al egalitãţii în drepturi, întrucât, în opinia autorului excepţiei, statul, prin Ministerul Finanţelor Publice, are o conduitã diferitã faţã de cea a persoanelor fizice, în materia executãrii obligaţiilor corelative drepturilor de creanţã, Curtea constatã cã şi aceasta este neîntemeiatã. Aşa cum a reţinut Curtea Constituţionalã în mod constant în jurisprudenţa sa, spre exemplu, Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicatã în Monitorul Oficial al României, nr. 69 din 16 martie 1994, sau Decizia nr. 876 din 28 iunie 2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, nr. 632 din 5 septembrie 2011, principiul egalitãţii în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmãrit, nu sunt diferite. De aceea el nu exclude ci, dimpotrivã, presupune soluţii deosebite pentru situaţii diferite.
În prezenta cauzã, Curtea reţine cã adoptarea actului normativ criticat a fost determinatã de circumstanţe excepţionale, legate de stabilitatea economicã a statului român, urmãrindu-se promovarea unor mãsuri care sã împiedice imposibilitatea menţinerii echilibrului bugetar, aşa cum reiese din preambulul Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 62/2010. Prin urmare, soluţia legislativã criticatã reprezintã o normã temporarã, care nu aduce atingere înseşi substanţei dreptului la valorificarea titlurilor de despãgubire emise de Comisia Centralã pentru Stabilirea Despãgubirilor, obligaţia statului urmând a s executa dupã expirarea perioadei de suspendare de 2 ani. În aceste condiţii, Curtea reţine cã aceste circumstanţe speciale reclamã cu evidenţã o diferenţã de tratament juridic.
În acest sens s-a pronunţat şi Curtea Europeanã a Drepturilor Omului, statuând cã o deosebire de tratament juridic este discriminatorie atunci când nu este justificatã în mod obiectiv şi rezonabil, aceasta însemnând cã nu urmãreşte un scop legitim sau nu pãstreazã un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi obiectivul avut în vedere (a se vedea hotãrârile din 23 iulie 1968, 13 iunie 1979, 28 noiembrie 1984, 28 mai 1985, 16 septembrie 1996, 18 februarie 1999 şi, respectiv, 6 iulie 2004, pronunţate în cauzele "Aspecte privind regimul lingvistic în şcolile belgiene" împotriva Belgiei, paragraful 10, Marckx împotriva Belgiei, paragraful 33, Rasmussen împotriva Danemarcei, paragrafele 35, 38 şi 40, Abdulaziz, Cabales şi Balkandali împotriva Regatului Unit, paragraful 72, Gaygusuz împotriva Austriei, paragraful 42, Larkos împotriva Cipru, paragraful 29, Bocancea şi alţii împotriva Moldovei, paragraful 24). Totodatã, în conformitate cu jurisprudenţa aceleiaşi instanţe, statele beneficiazã de o anumitã marjã de apreciere în a decide dacã şi în ce mãsurã diferenţele între diversele situaţii similare justificã un tratament juridic diferit, iar scopul acestei marje variazã în funcţie de anumite circumstanţe, de domeniu şi de context (în acest sens, a se vedea hotãrârile din 23 iulie 1968, 28 mai 1985 şi, respectiv, 6 iulie 2004, pronunţate în cauzele "Aspecte privind regimul lingvistic în şcolile belgiene" împotriva Belgiei, paragraful 10, Gaygusuz împotriva Austriei, paragraful 42, Bocancea şi alţii împotriva Moldovei, paragraful 24).
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. III din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 62/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 221/2009 privind condamnãrile cu caracter politic şi mãsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, şi pentru suspendarea aplicãrii unor dispoziţii din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente, excepţie invocatã de Stern Andrei Irimie în Dosarul nr. 7.599/108/2010 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 20 decembrie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Gulie
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
