Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.627 din 20 decembrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 61 si art. 106 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 95 din 7 februarie 2012
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Maria Bratu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Daniela Maftei.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 61 şi art. 106 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Mac" - S.R.L. din Braşov în Dosarul nr. 10.331/197/2011 al Tribunalului Braşov - Secţia civilã şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.191D/2011.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantul Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate. Totodatã, aratã cã autorul excepţiei criticã prevederile de lege din perspectiva unei omisiuni legislative, aspect care excedeazã competenţei Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 13 octombrie 2011, pronunţatã în Dosarul nr. 10.331/197/2011, Tribunalul Braşov - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 61 şi art. 106 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Mac" - S.R.L. din Braşov într-un litigiu având ca obiect învestire cu formulã executorie.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 15 alin. (1), art. 16, art. 21 alin. (1) şi (3), art. 24 şi art. 124 din Constituţie, întrucât instanţele de judecatã învestesc cu formulã executorie biletul la ordin, deşi legiuitorul, în art. 106 din legea criticatã, "nu a precizat clar cã biletul la ordin are valoare de titlu executoriu".
Tribunalul Braşov - Secţia civilã considerã excepţia neîntemeiatã, sens în care aratã cã prevederile de lege criticate sunt clare, explicite şi nu induc un tratament discriminatoriu, iar prin aplicarea lor nu se încalcã drepturile şi libertãţile consacrate de Constituţie.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã autorul excepţiei deduce neconstituţionalitatea textelor de lege criticate din perspectiva unei omisiuni de reglementare, aspect care excedeazã competenţei Curţii Constituţionale.
Pe de altã parte, analizând pe fond excepţia de neconstituţionalitate, apreciazã cã textele de lege criticate sunt constituţionale. Faptul cã, în temeiul art. 106 din Legea nr. 58/1934, dispoziţiile privind cambia sunt aplicabile şi biletului la ordin, afarã de cazul când legea dispune altfel, nu poate duce la concluzia cã cele douã texte de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale invocate, deoarece atât cambia, cât şi biletul la ordin, ca instrumente de platã, au un regim special de reglementare a procedurii de executare. Legiuitorul a considerat necesarã învestirea acestora cu formula executorie pentru a da posibilitate judecãtorului sã examineze îndeplinirea condiţiilor de validitate, precum şi scadenţa acestora.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintã prevederile art. 61 şi art. 106 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 100 din 1 mai 1934, cu modificãrile ulterioare, având urmãtoarea redactare:
- Art. 61: "Cambia are valoare de titlu executor pentru capital şi accesorii, stabilite conform art. 53, 54 şi 57.
Competentã pentru a învesti cambia cu formula executorie este judecãtoria.
Încheierea de învestire nu este supusã apelului.
Cambia emisã în strãinãtate are aceleaşi efecte executorii dacã acestea sunt admise şi de legea locului unde cambia a fost emisã.
Somaţiunea de executare trebuie sã cuprindã transcrierea exactã a cambiei sau a protestului, precum şi a celorlalte acte din care rezultã suma datoritã.
Pentru obligaţiunile cambiale subscrise prin procurã, somaţiunea va face menţiune şi de actul din care rezultã mandatul.";
- Art. 106: "Sunt aplicabile biletului la ordin, în mãsura în care nu sunt incompatibile cu natura acestui titlu, dispoziţiunile relative la cambie, privind:
girul (art. 13-23);
scadenţa (art. 36-40);
plata (art. 41-46);
acţiunea sau executarea cambialã (art. 47), şi
regresul în cazul de neplatã (art. 48-55 şi 57-65);
protestul (art. 66-73);
plata prin intervenţiune (art. 74 şi 78-82);
copiile (art. 83 şi 86);
alterãrile (art. 88);
prescripţiunea (art. 94);
zilele de sãrbãtoare legalã, calendarul termenelor şi inadmisibilitatea termenului de graţie (art. 95-98);
subscrierea prin punere de deget (art. 99)
acţiunea decurgând din îmbogãţire fãrã cauzã (art. 65);
anularea şi înlocuirea titlului (art. 89-93).
Sunt de asemenea aplicabile biletului la ordin dispoziţiunile privind cambia plãtitã de un an al treilea sau într-o localitate, alta decât aceea a domiciliului trasului (art. 4 şi 30), stipulaţiunea de dobândã (art. 5), deosebirile în indicarea sumei de platã (art. 6), efectele unei semnãturi puse în condiţiunile arãtate la art. 7, efectele semnãturii unei persoane care lucreazã fãrã împuternicire sau depãşind împuternicirea (art. 10), cambia în alb (art. 12).
Sunt de asemenea aplicabile biletului la ordin dispoziţiunile privitoare la aval (art. 33-35); în cazul prevãzut de ultimul alineat al art. 34, dacã avalul nu aratã pentru cine a fost dat, el se socoteşte dat pentru emitent."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 15 alin. (1) potrivit cãrora "Cetãţenii beneficiazã de drepturile şi de libertãţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevãzute de acestea", art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1) şi (3) privind accesul liber la justiţie, art. 24 referitor la dreptul la apãrare şi art. 124 - Înfãptuirea justiţiei.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine urmãtoarele:
Procedura de executare cambialã, instituitã prin Legea nr. 58/1934, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, reprezintã o procedurã simplificatã, de care posesorul poate beneficia în virtutea cambiei, care are valoarea unui titlu executoriu. În vederea executãrii cambiale, art. 61 din Legea nr. 58/1934 impune învestirea acesteia cu formulã executorie, competentã fiind instanţa judecãtoreascã care trebuie sã verifice îndeplinirea condiţiilor de validitate ale cambiei şi scadenţa acesteia. Aceastã procedurã este similarã cu aceea a învestirii unei hotãrâri judecãtoreşti definitive cu formulã executorie. Totodatã, art. 106 din lege dispune cã reglementãrile privind cambia, cu excepţiile prevãzute de lege, sunt aplicabile şi biletului la ordin, inclusiv cele referitoare la valoarea de titlu executoriu, învestirea cu formulã executorie şi opoziţia la executare. Legiuitorul a considerat utilã învestirea cambiei şi biletului la ordin cu formulã executorie, deşi aceste înscrisuri au valoare de titluri executorii, pentru a se da posibilitatea judecãtorului sã examineze îndeplinirea condiţiilor formale de validitate a acestora. Numai prin învestirea cu formulã executorie, cambia şi biletul la ordin devin efectiv titluri executorii pentru suma înscrisã pe ele şi pentru accesoriile determinate conform art. 53, 54 şi 57 din legea criticatã. Aşadar, deşi legea recunoaşte valoarea de titlu executoriu a acestor instrumente de platã, punerea lor în executare este condiţionatã de aplicarea formulei executorii. Aceastã soluţie a fost adoptatã şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care, prin Decizia nr. 4 din 19 ianuarie 2009, pronunţatã în cadrul recursului în interesul legii promovat potrivit art. 329 din Codul de procedurã civilã, a stabilit cã atât biletul la ordin, cât şi cambia se învestesc cu formulã executorie pentru a fi puse în executare.
De altfel, asupra constituţionalitãţii art. 61 din Legea nr. 58/1934, Curtea s-a pronunţat prin Decizia nr. 133 din 3 aprilie 2003, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 298 din 6 mai 2003, statuând cã învestirea cu formulã executorie a cambiei constituie o procedurã de control formal, care nu pune în discuţie fondul cauzei, motiv pentru care legiuitorul a înţeles sã îi confere caracter necontencios, în vederea asigurãrii celeritãţii, cerinţã esenţialã în faza executãrii silite, şi care nu contravine dreptului la apãrare.
Considerentele şi soluţia deciziei menţionate sunt valabile şi în prezenta cauzã, întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii.
În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate în raport cu dispoziţiile art. 21 din Constituţie, Curtea constatã cã aceasta este neîntemeiatã, întrucât în aceastã materie sunt prevãzute anumite cãi de atac. Astfel, art. 62 alin. (1) din Legea nr. 58/1934 prevede, pentru debitor, calea de atac a opoziţiei la executare.
De asemenea, Curtea constatã cã prevederile de lege criticate nu contravin art. 16 din Constituţie, deoarece instituirea unor reguli speciale de procedurã nu contravine principiului egalitãţii atât timp cât este asiguratã egalitatea juridicã a pãrţilor în exercitarea lor.
În fine, cu privire la pretinsa încãlcare a dispoziţiilor art. 15 alin. (1) din Constituţie, referitor la universalitatea drepturilor de care beneficiazã cetãţenii, Curtea reţine cã exercitarea unui drept nu poate avea loc decât într-un anumit cadru stabilit de legiuitor şi respectând anumite exigenţe.
Distinct de cele arãtate, Curtea observã cã autorul excepţiei criticã textele de lege din perspectiva lipsei unor reglementãri exprese privind biletul la ordin, în ceea ce priveşte valoarea de titlu executoriu a acestuia, învestirea cu formulã executorie şi calea de atac a opoziţiei. Aceste aspecte însã excedeazã competenţei Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, nu poate modifica sau completa prevederile supuse controlului.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1- 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 61 şi art. 106 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Mac" - S.R.L. din Braşov în Dosarul nr. 10.331/197/2011 al Tribunalului Braşov - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 20 decembrie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Maria Bratu
________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
