Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.618 din 20 decembrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 320^1 din Codul de procedura penala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 139 din 1 martie 2012
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Oana Cristina Puicã - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincã.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 320^1 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Sinel Dicu în Dosarul nr. 1.916/121/2011 al Tribunalului Galaţi - Secţia penalã şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 543D/2011.
La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 862D/2011, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 320^1 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Florea Cetãţeanu în Dosarul nr. 2.919/63/2011 al Curţii de Apel Craiova - Secţia penalã şi pentru cauze cu minori.
La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.047D/2011, care are ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 320^1 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Ioan-Iulian Fãluţã în Dosarul nr. 11.016/99/2011 al Tribunalului Iaşi - Secţia penalã.
La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea, având în vedere cã excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 543D/2011, nr. 862D/2011 şi nr. 1.047D/2011 au obiect identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexãrii cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexãrii dosarelor.
Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 862D/2011 şi nr. 1.047D/2011 la Dosarul nr. 543D/2011, care este primul înregistrat.
Cauza este în stare de judecatã.
Preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca inadmisibilã a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 320^1 din Codul de procedurã penalã, ridicatã cu ocazia soluţionãrii unor contestaţii la executare, invocând, în acest sens, jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, şi anume Decizia nr. 1.470/2011.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, reţine urmãtoarele:
Prin Decizia penalã nr. 634/R din 18 aprilie 2011, pronunţatã în Dosarul nr. 1.916/121/2011, admiţând recursul împotriva Încheierii din 7 aprilie 2011 a Tribunalului Galaţi - Secţia penalã, Curtea de Apel Galaţi - Secţia penalã şi pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 320^1 din Codul de procedurã penalã.
Excepţia a fost ridicatã de Sinel Dicu în Dosarul nr. 1.916/121/2011 al Tribunalului Galaţi - Secţia penalã cu ocazia soluţionãrii unei contestaţii la executare.
Prin Încheierea din 30 iunie 2011, pronunţatã în Dosarul nr. 2.919/63/2011, Curtea de Apel Craiova - Secţia penalã şi pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 320^1 din Codul de procedurã penalã.
Excepţia a fost ridicatã de Florea Cetãţeanu cu ocazia soluţionãrii recursului împotriva unei sentinţe penale prin care a fost respinsã ca inadmisibilã o contestaţie la executare.
Prin Încheierea din 12 septembrie 2011, pronunţatã în Dosarul nr. 11.016/99/2011, Tribunalul Iaşi - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 320^1 din Codul de procedurã penalã.
Excepţia a fost ridicatã de Ioan-Iulian Fãluţã cu ocazia soluţionãrii unei contestaţii la executare.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã prevederile art. 320^1 din Codul de procedurã penalã încalcã principiile privind neretroactivitatea legii, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile, egalitatea în drepturi, accesul liber la justiţie, dreptul la apãrare, dreptul la libertate şi siguranţã, dreptul la un proces echitabil, prezumţia de nevinovãţie, dreptul la un recurs efectiv, interzicerea abuzului de drept şi limitarea folosirilor restrângerilor drepturilor, întrucât creeazã discriminare între inculpaţii pentru care nu a fost citit actul de sesizare a instanţei, care pot beneficia de procedura simplificatã de judecatã ca urmare a recunoaşterii vinovãţiei, şi persoanele condamnate definitiv la momentul intrãrii în vigoare a legii penale mai favorabile, cãrora nu le este aplicabilã însã cauza de reducere a pedepsei. Considerã cã, în mãsura în care au comis infracţiuni de acelaşi tip, cele douã categorii de persoane se aflã în situaţii identice şi nu existã nicio justificare obiectivã şi rezonabilã pentru instituirea unui tratament juridic diferenţiat.
Curtea de Apel Galaţi - Secţia penalã şi pentru cauze cu minori apreciazã cã este neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate, deoarece prevederile de lege criticate nu aduc nicio atingere dispoziţiilor din Constituţie invocate de autorul excepţiei.
Curtea de Apel Craiova - Secţia penalã şi pentru cauze cu minori considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât dispoziţiile art. 320^1 din Codul de procedurã penalã nu încalcã prevederile din Legea fundamentalã şi din actele normative internaţionale invocate.
Tribunalul Iaşi - Secţia penalã apreciazã ca fiind neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate, deoarece prevederile de lege criticate nu aduc nicio atingere dispoziţiilor din Constituţie invocate de autorul excepţiei. Aratã cã textul de lege criticat nu poate fi aplicat şi celor condamnaţi definitiv, întrucât aceştia nu se mai aflã în procedura judecãrii cauzei, situaţie diferitã ce presupune şi un tratament juridic diferit, tratament care rãmâne la aprecierea exclusivã a legiuitorului.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale. Menţioneazã cã acest punct de vedere a fost reţinut în Decizia nr. 1.470/2011, prin care Curtea Constituţionalã s-a pronunţat în sensul neconstituţionalitãţii prevederilor art. 320^1 din Codul de procedurã penalã. în mãsura în care înlãturã aplicarea legii penale mai favorabile, precum şi în sensul neconstituţionalitãţii alineatului final al art. 320^1 din Codul de procedurã penalã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 320^1 din Codul de procedurã penalã, introduse prin Legea nr. 202/2010 privind unele mãsuri pentru accelerarea soluţionãrii proceselor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010. Textul de lege criticat are urmãtorul cuprins:
"Pânã la începerea cercetãrii judecãtoreşti, inculpatul poate declara personal sau prin înscris autentic cã recunoaşte sãvârşirea faptelor reţinute în actul de sesizare a instanţei şi solicitã ca judecata sã se facã în baza probelor administrate în faza de urmãrire penalã.
Judecata poate avea loc numai în baza probelor administrate în faza de urmãrire penalã, doar atunci când inculpatul declarã cã recunoaşte în totalitate faptele reţinute în actul de sesizare a instanţei şi nu solicitã administrarea de probe, cu excepţia înscrisurilor în circumstanţiere pe care le poate administra la acest termen de judecatã.
La termenul de judecatã, instanţa întreabã pe inculpat dacã solicitã ca judecata sã aibã loc în baza probelor administrate în faza de urmãrire penalã, pe care le cunoaşte şi le însuşeşte, procedeazã la audierea acestuia şi apoi acordã cuvântul procurorului şi celorlalte pãrţi.
Instanţa de judecatã soluţioneazã latura penalã atunci când, din probele administrate, rezultã cã faptele inculpatului sunt stabilite şi sunt suficiente date cu privire la persoana sa pentru a permite stabilirea unei pedepse.
Dacã pentru soluţionarea acţiunii civile se impune administrarea de probe în faţa instanţei, se va dispune disjungerea acesteia.
În caz de soluţionare a cauzei prin aplicarea alin. 1, dispoziţiile art. 334 şi 340-344 se aplicã în mod corespunzãtor.
Instanţa va pronunţa condamnarea inculpatului, care beneficiazã de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsã prevãzute de lege, în cazul pedepsei închisorii, şi de reducerea cu o pãtrime a limitelor de pedeapsã prevãzute de lege, în cazul pedepsei amenzii. Dispoziţiile alin. 1-6 nu se aplicã în cazul în care acţiunea penalã vizeazã o infracţiune care se pedepseşte cu detenţiune pe viaţã.
În caz de respingere a cererii, instanţa continuã judecarea cauzei potrivit procedurii de drept comun."
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor prevederi de lege, autorii excepţiei invocã încãlcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivitãţii legii, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile, ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi ale art. 24 referitoare la dreptul la apãrare, precum şi ale art. 20 referitoare la preeminenţa tratatelor internaţionale privind drepturile omului asupra legilor interne, raportate la prevederile art. 1 referitoare la obligaţia de a respecta drepturile omului, ale art. 5 privind dreptul la libertate şi siguranţã, ale art. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil, ale art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv, ale art. 14 referitoare la interzicerea discriminãrii, ale art. 17 privind interzicerea abuzului de drept şi ale art. 18 referitoare la limitarea folosirilor restrângerilor drepturilor din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, ale art. 2 paragraful 3 privind dreptul la un recurs efectiv din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, precum şi ale art. 9 referitoare la dreptul la libertatea persoanei, ale art. 10 privind dreptul la un proces echitabil şi ale art. 11 referitoare la prezumţia de nevinovãţie din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã prevederile art. 320^1 din Codul de procedurã penalã nu au legãturã cu soluţionarea cauzelor având ca obiect contestaţii la executare, deoarece judecata în cazul recunoaşterii vinovãţiei poate interveni numai pânã la pronunţarea unei hotãrâri definitive. Or, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicatã, "Curtea Constituţionalã decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecãtoreşti [...] privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau ordonanţã în vigoare, care are legãturã cu soluţionarea cauzei."
Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 320^1 din Codul de procedurã penalã, ridicatã cu ocazia soluţionãrii unor contestaţii la executare, va fi respinsã ca inadmisibilã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca inadmisibilã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 320^1 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Sinel Dicu în Dosarul nr. 1.916/121/2011 al Tribunalului Galaţi - Secţia penalã, de Florea Cetãţeanu în Dosarul nr. 2.919/63/2011 al Curţii de Apel Craiova - Secţia penalã şi pentru cauze cu minori şi de Ioan-Iulian Fãluţã în Dosarul nr. 11.016/99/2011 al Tribunalului Iaşi - Secţia penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 20 decembrie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
Augustin Zegrean
Magistrat-asistent,
Oana Cristina Puicã
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
