Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.607 din 15 decembrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii si ale Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 115 din 14 februarie 2012
Acsinte Gaspar - preşedinte
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cãtãlina Gliga.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii şi ale Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii, excepţie ridicatã de Paul Bogdãnescu în Dosarul nr. 11.198/2/2010 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 937D/2011.
La apelul nominal rãspunde consilierul juridic Mihaela Jugaru pentru Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii, cu delegaţia depusã în şedinţa publicã. Lipseşte autorul excepţiei de neconstituţionalitate, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.034D/2011, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii, ridicatã de Nicolae Motronea în Dosarul nr. 8.159/2/2010 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal rãspunde consilierul juridic Mihaela Jugaru pentru Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii, cu delegaţia depusã în şedinţa publicã, lipsind autorul excepţiei de neconstituţionalitate, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.045D/2011, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicatã de Petru Dãnuţ Avram în Dosarul nr. 11.561/2/2010 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal rãspunde consilierul juridic Mihaela Jugaru pentru Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii, cu delegaţia depusã în şedinţa publicã, lipsind autorul excepţiei de neconstituţionalitate, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.046D/2011, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicatã de Ion Mihai în Dosarul nr. 6.240/2/2011 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal rãspunde consilierul juridic Mihaela Jugaru pentru Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii, cu delegaţia depusã în şedinţa publicã, lipsind autorul excepţiei de neconstituţionalitate, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Magistratul-asistent referã asupra cererii depuse la dosar de cãtre autorul excepţiei, prin care acesta solicitã acordarea unui nou termen de judecatã, în vederea angajãrii unui apãrãtor.
Reprezentantul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii şi reprezentantul Ministerului Public aratã cã se opun cererii de amânare.
Curtea, deliberând, în temeiul art. 14 din Legea nr. 47/1992, coroborat cu art. 156 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, respinge cererea de acordare a unui termen de judecatã şi constatã cauza în stare de judecatã.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.
Consilierul juridic al Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii este de acord cu conexarea.
Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexãrii cauzelor.
Curtea, având în vedere identitatea parţialã de obiect a cauzelor, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, raportate la art. 164 din Codul de procedurã civilã, dispune conexarea dosarelor nr. 1.034D/2011, nr. 1.045D/2011 şi nr. 1.046D/2011 la Dosarul nr. 937D/2011, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul consilierului juridic al Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii, care solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, invocând în acest sens jurisprudenţa constantã a Curţii Constituţionale.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiatã, sens în care invocã jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin Sentinţa civilã nr. 3.961 din 3 iunie 2011, pronunţatã în Dosarul nr. 11.198/2/2010, prin Încheierea din 18 mai 2011, pronunţatã în Dosarul nr. 8.159/2/2010, şi prin încheierile din 7 septembrie 2011, pronunţate în dosarele nr. 11.561/2/2010 şi nr. 6.240/2/2011, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii şi ale Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de Paul Bogdãnescu, de Nicolae Motronea, de Petru Dãnuţ Avram şi de Ion Mihai în cauze de contencios administrativ având ca obiect soluţionarea acţiunilor în constatare formulate de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţã, cã prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale deoarece:
a) încalcã prezumţia de nevinovãţie pentru cadrele de informaţii ale Securitãţii, întrucât creeazã premisele unei forme de rãspundere moralã şi juridicã, fãrã a se stabili vreo formã de vinovãţie. În plus, se induce ideea prezumţiei de vinovãţie pentru toţi lucrãtorii fostei Securitãţi;
b) acordã atribuţii jurisdicţionale Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii, care trebuie sã fie doar o autoritate administrativã autonomã. Or, Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 creeazã posibilitatea ca acest Consiliu sã se substituie unei instanţe judecãtoreşti, prin faptul cã structurile sale interne, inclusiv Colegiul, emit evaluãri şi constatãri care sunt de competenţa unei instanţe judecãtoreşti şi care pot produce ipso facto efecte juridice;
c) Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii se subrogã în dreptul cetãţeanului de a avea acces la justiţie pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor sale legitime, prin introducerea unor acţiuni în constatare. Astfel, reglementarea criticatã converteşte, nu doar fãrã temei constituţional, ci chiar împotriva acestuia, dreptul de acces liber la justiţie într-o obligaţie, încãlcând art. 21 alin. (1) şi art. 52 alin. (1) din Constituţie;
d) Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii se subrogã şi instituţiei Avocatului Poporului, care este creatã special pentru apãrarea drepturilor şi libertãţilor persoanelor fizice;
e) foştii lucrãtori ai Securitãţii nu au dreptul de a se apãra în faţa Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii;
f) se desemneazã ca unicã instanţã de judecatã Tribunalul Bucureşti - Secţia contencios administrativ şi, respectiv, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, îngrãdindu-se astfel, în mod deliberat, accesul persoanelor verificate la celelalte instanţe de contencios administrativ din ţarã;
g) instanţele de contencios administrativ sesizate nu au competenţa materialã de a se pronunţa asupra aspectelor sau faptelor ce ţin de regulamentele ori comandamentele specifice militare;
h) excepţia de necompetenţã materialã a instanţei sesizate în cauzã rezultã şi din faptul cã aceasta este chematã sã se pronunţe asupra unor fapte de naturã penalã, infracţiuni descrise de Codul penal, cum ar fi: abuzul în serviciu contra intereselor persoanei, violarea secretului corespondenţei, interceptarea ilegalã/abuzivã a convorbirilor telefonice, violarea domiciliului, cercetarea abuzivã etc.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal considerã cã textul de lege criticat nu încalcã drepturile şi libertãţile fundamentale constituţionale invocate de autorii excepţiei de neconstituţionalitate.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecãtorii-raportori, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, şi ale Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2008.
Autorii excepţiei de neconstituţionalitate considerã cã prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 15 privind universalitatea, ale art. 16 privind egalitatea în faţa legii, ale art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, ale art. 22 privind dreptul la viaţã şi la integritate fizicã şi psihicã, ale art. 23 privind libertatea individualã, ale art. 26 privind viaţa intimã, familialã şi privatã, ale art. 28 privind secretul corespondenţei şi ale art. 30 privind libertatea de exprimare, precum şi ale art. 33 din Constituţia României din 1965 şi ale art. 17 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã s-a mai pronunţat în numeroase cazuri asupra prevederilor de lege criticate, constatând cã acestea nu contravin dispoziţiilor constituţionale şi convenţionale invocate.
Astfel, prin Decizia nr. 1.311 din 14 octombrie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 760 din 15 noiembrie 2010, Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor criticate din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 ca neîntemeiatã, reţinând cã, "în condiţiile în care acţiunea în constatarea calitãţii de lucrãtor al Securitãţii este introdusã la o instanţã de judecatã, a cãrei hotãrâre poate fi atacatã cu recurs, dispoziţiile Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 nu sunt de naturã a încãlca dreptul la un proces echitabil şi dreptul la apãrare, precum şi celelalte drepturi şi libertãţi fundamentale invocate, pãrţile având, deopotrivã, posibilitatea de a uza de garanţiile prevãzute de legea procesual civilã pentru a-şi susţine poziţia asupra problemelor de fapt şi de drept".
Cu privire la critica referitoare la competenţa exclusivã a unei singure instanţe de soluţionare a cauzelor având ca obiect constatarea calitãţii de lucrãtor sau colaborator al Securitãţii, şi anume Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, Curtea Constituţionalã a observat, prin Decizia nr. 530 din 9 aprilie 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 24 iunie 2009, cã, potrivit art. 126 alin. (1) şi (2) din Constituţie, justiţia se realizeazã prin instanţele judecãtoreşti, a cãror competenţã este stabilitã numai prin lege. Or, dispoziţiile criticate din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 satisfac pe deplin exigenţele constituţionale invocate, inclusiv cele prevãzute de art. 126 alin. (5) referitoare la interdicţia înfiinţãrii de instanţe extraordinare.
Prin aceeaşi decizie, Curtea a constatat cã nu este întemeiatã nici critica referitoare la pretinsa nerespectare a principiului egalitãţii în drepturi, deoarece Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 nu instituie niciun privilegiu sau nicio discriminare pe criterii arbitrare, fiind aplicabilã tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei.
Curtea a mai reţinut cã Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 urmãreşte deconspirarea prin consemnarea publicã a persoanelor care au participat la activitatea de poliţie politicã comunistã, fãrã sã promoveze rãspunderea juridicã şi politicã a acestora şi fãrã sã creeze premisele unei forme de rãspundere moralã şi juridicã colectivã, pentru simpla participare la activitatea serviciilor de informaţii, în condiţiile lipsei de vinovãţie şi a vreunei încãlcãri a drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Prin Decizia nr. 45 din 20 ianuarie 2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 171 din 10 martie 2011, Curtea a constatat cã este neîntemeiatã critica referitoare la nesocotirea dispoziţiilor constituţionale care statueazã cu privire la rolul Avocatului Poporului de apãrãtor al drepturilor şi libertãţilor persoanelor fizice. Posibilitatea pe care o are Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii de a promova acţiuni în constatarea calitãţii de lucrãtor sau de colaborator al Securitãţii nu reprezintã o substituire a acestuia în atribuţiile Avocatului Poporului. Aceastã instituţie dispune de mecanisme specifice, determinate în mod cuprinzãtor şi detaliat în legea sa de organizare şi funcţionare, de naturã sã asigure în mod eficient realizarea rolului sãu constituţional. De altfel, potrivit prevederilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, "în exercitarea atribuţiilor sale, Avocatul Poporului nu se substituie autoritãţilor publice".
Totodatã, prin Decizia nr. 436 din 15 aprilie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 9 iunie 2010, Curtea a statuat cã prin Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 s-a realizat o reconfigurare a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii, ca autoritate administrativã autonomã, lipsitã de atribuţii jurisdicţionale, ale cãrei acte privind accesul la dosar şi deconspirarea Securitãţii sunt supuse controlului instanţelor de judecatã. Aşadar, în condiţiile în care acţiunea în constatarea calitãţii de lucrãtor al Securitãţii este introdusã la o instanţã de judecatã a cãrei hotãrâre poate fi atacatã cu recurs, dispoziţiile Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 nu sunt de naturã sã confere Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii rolul de instanţã extraordinarã, astfel cã nu se poate susţine încãlcarea dispoziţiilor art. 126 alin. (5) din Constituţie.
Întrucât criticile de neconstituţionalitate din prezenta cauzã privesc, în esenţã, aceleaşi aspecte şi având în vedere cã nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţiile deciziilor menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.
Cât priveşte raportarea la norme ale Constituţiei din anul 1965, Curtea constatã cã aceasta nu poate fi primitã, deoarece - în cadrul controlului de constituţionalitate - Curtea Constituţionalã poate analiza doar conformitatea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 cu prevederile Constituţiei din anul 1991, revizuitã în anul 2003, în baza principiului tempus regit actum, din moment ce aceste douã acte normative au fost adoptate sub imperiul Constituţiei din anul 1991.
Curtea mai reţine cã celelalte dispoziţii din Constituţie şi din actele internaţionale invocate nu au legãturã cu cauza de faţã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii şi ale Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii, excepţie ridicatã de Paul Bogdãnescu în Dosarul nr. 11.198/2/2010, de Nicolae Motronea în Dosarul nr. 8.159/2/2010, de Petru Dãnuţ Avram în Dosarul nr. 11.561/2/2010 şi de Ion Mihai în Dosarul nr. 6.240/2/2011, toate ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 15 decembrie 2011.
PREŞEDINTE,
ACSINTE GASPAR
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
