Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 1.596 din 26 noiembrie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 lit. a) si art. 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, precum si a ordonantei de urgenta in ansamblu
Ioan Vida - preşedinte Nicolae Cochinescu - judecãtor Aspazia Cojocaru - judecãtor Acsinte Gaspar - judecãtor Petre Lãzãroiu - judecãtor Ion Predescu - judecãtor Puskas Valentin Zoltan - judecãtor Tudorel Toader - judecãtor Augustin Zegrean - judecãtor Antonia Constantin - procuror Benke Karoly - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, precum şi a ordonanţei de urgenţã în ansamblul sãu, excepţie ridicatã de Alina Tuş în Dosarul nr. 9.468/30/2008 al Tribunalului Timiş - Secţia comercialã şi de contencios administrativ. La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã. Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 2.829D/2009 şi nr. 3.922D/2009, având ca obiect o excepţie de neconstituţionalitate identicã cu cea ridicatã în Dosarul nr. 2.828D/2009. La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã. Curtea, având în vedere identitatea dintre obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 2.829D/2009 şi nr. 3.922D/2009 la Dosarul nr. 2.828D/2009. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu mãsura conexãrii. Curtea, în temeiul dispoziţiilor <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea dosarelor nr. 2.829D/2009 şi nr. 3.922D/2009 la Dosarul nr. 2.828D/2009, care este primul înregistrat. Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicitã respingerea acesteia, invocând, în acest sens, jurisprudenţa Curţii Constituţionale. De asemenea, se mai aratã cã autorul excepţiei invocã în susţinerea acesteia şi dispoziţiile art. 148 din Constituţie, raportate la prevederile art. 90 din Tratatul de instituire a Comunitãţilor Europene, însã un atare examen al conformitãţii actului normativ naţional cu cel comunitar nu este de competenţa Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele: Prin încheierile din 27 aprilie 2009, 29 aprilie 2009 şi 8 mai 2009, pronunţate în dosarele nr. 9.468/30/2008, nr. 9.469/30/2008, nr. 3.614/3/2009, Tribunalul Timiş - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, precum şi a ordonanţei de urgenţã în ansamblul sãu, excepţie ridicatã de Alina Tuş, Gabriel Vasile Silaghi şi Gheorghiţã-Viorel Rogoz-Popescu în cauze având ca obiect anularea unor acte administrative de impunere. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se aratã cã ordonanţa de urgenţã criticatã este discriminatorie, întrucât nu se aplicã persoanelor fizice sau juridice, de drept privat sau de drept public, utilizatoare a autovehiculelor deja înmatriculate, în pofida faptului cã şi autoturismele deja înmatriculate reprezintã un factor poluator. În acest condiţii, se apreciazã cã existã o discriminare între persoanele care deţin deja autoturisme înmatriculate şi cele ce îşi înmatriculeazã autoturismele ulterior intrãrii în vigoare a taxei speciale, respectiv a taxei pe poluare. De asemenea, se considerã cã textul legal care instituie taxa pe poluare este retroactiv, cã taxa pe poluare nu putea fi introdusã în codul fiscal pe calea adoptãrii unei ordonanţe de urgenţã, act inferior legii, iar ordonanţa de urgenţã în sine încalcã libertatea individualã, dar şi exigenţele art. 115 alin. (4) şi (6) din Constituţie. În fine, se apreciazã cã întreaga ordonanţã de urgenţã contravine art. 148 din Constituţie, precum şi art. 90 paragraful 1 din Tratatul de instituire a Comunitãţii Europene, întrucât taxa pe poluare, aşa cum este reglementatã, diminueazã sau este destinatã sã diminueze introducerea în România a unor autoturisme second-hand deja înmatriculate într-un alt stat membru, cumpãrãtorii fiind orientaţi din punct de vedere fiscal sã achiziţioneze autovehicule deja înmatriculate în România. În acest sens, sunt invocate o serie de hotãrâri ale Curţii de Justiţie a Comunitãţilor Europene. Tribunalul Timiş - Secţia comercialã şi de contencios administrativ, în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 2.828D/2009, a apreciat cã excepţia de neconstituţionalitate formulatã este neîntemeiatã. Tribunalul Timiş - Secţia comercialã şi de contencios administrativ, în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 2.829D/2009, nu şi-a exprimat opinia, încãlcând, astfel, prevederile <>art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 . Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 3.922D/2009, a apreciat cã excepţia de neconstituţionalitate formulatã este întemeiatã. Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Avocatul Poporului apreciazã cã prevederile legale criticate sunt constituţionale. Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele: Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispoziţiile <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008. În realitate, autorii excepţiei, astfel cum rezultã din critica acestora, contestã constituţionalitatea dispoziţiilor art. 4 lit. a) şi <>art. 11 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 50/2008 , precum şi ordonanţa de urgenţã în ansamblu. În consecinţã, prin prezenta decizie, Curtea urmeazã sã se pronunţe asupra constituţionalitãţii art. 4 lit. a) şi <>art. 11 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 50/2008 , care au urmãtorul cuprins: - Art. 4 lit. a): "Obligaţia de platã a taxei intervine: a) cu ocazia primei înmatriculãri a unui autovehicul în România; [...]". - Art. 11: "Taxa rezultatã ca diferenţã între suma achitatã de contribuabil în perioada 1 ianuarie 2007 - 30 iunie 2008, cu titlu de taxã specialã pentru autoturisme şi autovehicule, şi cuantumul rezultat din aplicarea prezentelor prevederi privind taxa pe poluare pentru autovehicule se restituie pe baza procedurii stabilite în normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţã". Autorii excepţiei susţin cã dispoziţiile legale criticate încalcã prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind obligaţia respectãrii supremaţiei Constituţiei şi a legilor, ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 115 alin. (4) şi (6) privind delegarea legislativã şi ale art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeanã. Analizând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, se constatã urmãtoarele: 1. Prin <>Decizia nr. 802 din 19 mai 2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 23 iunie 2009, Curtea a statuat cã ordonanţa de urgenţã criticatã a fost adoptatã în contextul în care Comisia Europeanã deschisese procedura de infringement împotriva României în temeiul art. 226 din Tratatul de instituire a Comunitãţilor Europene. Pentru a evita o eventualã procedurã în faţa Curţii de Justiţie a Comunitãţii Europene, Guvernul a emis aceastã ordonanţã de urgenţã. De asemenea, Curtea a constatat cã, în conformitate cu dispoziţiile art. 148 alin. (4) din Constituţie, autoritãţile statului român s-au angajat sã garanteze ducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din tratatele constitutive ale Uniunii Europene, din reglementãrile comunitare cu caracter obligatoriu şi din actul de aderare. În acest sens, Guvernul este abilitat din punct de vedere constituţional ca, prin mijloacele pe care le are la îndemânã, sã garanteze îndeplinirea obligaţiilor României faţã de Uniunea Europeanã. Astfel, folosirea ordonanţelor de urgenţã pentru punerea de acord a legislaţiei naţionale cu cea comunitarã în situaţia în care era iminentã declanşarea procedurii de infringement în faţa Curţii de Justiţie este pe deplin constituţionalã. În aceste condiţii, s-a constatat cã ordonanţa de urgenţã criticatã respectã exigenţele art. 115 alin. (4) din Constituţie. În final, Curtea a reţinut cã ordonanţa de urgenţã nu este un act normativ inferior legii din punct de vedere al forţei juridice. Aceasta se adoptã în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţie, text care permite Guvernului sã emitã astfel de ordonanţe cu condiţia respectãrii unor exigenţe strict stabilite prin textul Constituţiei. 2. Curtea Constituţionalã, prin <>Decizia nr. 1.178 din 17 septembrie 2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 665 din 6 octombrie 2009, cu privire la constituţionalitatea art. 4 lit. a) din ordonanţa de urgenţã, a statuat cã textul de lege criticat în mod punctual, precum şi ordonanţa de urgenţã în ansamblul sãu, nu prevãd obligaţia plãţii taxei pe poluare decât la prima înmatriculare a autovehiculului. Or, în mod firesc, pentru autovehiculele înmatriculate înainte de intrarea în vigoare a taxei speciale şi ulterior a taxei pe poluare, nu se plãteşte taxa în cauzã. O asemenea chestiune ţine de opţiunea legiuitorului, care, în considerarea anumitor factori, în viitor va putea adopta o soluţie legislativã diferitã. 3. Curtea, prin <>Decizia nr. 499 din 7 aprilie 2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 341 din 21 mai 2009, cu privire la constituţionalitatea art. 11 din ordonanţa de urgenţã, a statuat cã taxa instituitã iniţial prin <>art. l din Legea nr. 343/2006 avea un pronunţat caracter de taxã pe poluare, o atare concluzie fiind întãritã de faptul cã anexa nr. 4 din lege stabilea cã valoarea taxei depinde de capacitatea motorului, de standardele de emisie şi de vârsta autovehiculului. <>Art. 1 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 50/2008 redefineşte taxa specialã pentru autoturisme şi autovehicule, astfel cum rezultã şi din prevederile art. 4 şi art. 14 alin. (2) din aceeaşi ordonanţã de urgenţã, stabilind cã obiectul ordonanţei de urgenţã menţionate îl constituie autovehiculele înmatriculate pentru prima datã în România. Prin urmare, Curtea a reţinut cã redefinirea unei taxe printr-un act normativ distinct faţã de cel iniţial nu echivaleazã cu instituirea unei noi taxe, atât timp cât natura juridicã a celor douã taxe este identicã. Faptul cã iniţial taxa a fost definitã ca taxã specialã pentru autoturisme şi autovehicule şi ulterior a fost definitã drept taxã pe poluare nu poate acredita ideea cã se instituie taxa pe poluare pentru trecut, câtã vreme respectiva taxã formase deja obiectul unor acte administrativ-fiscale (decizii de impunere), care, la momentul contestãrii lor, fuseserã aduse la îndeplinire prin platã voluntarã, iar art. 11 din ordonanţa de urgenţã viza numai restituirea sumei plãtite în plus de contribuabil faţã de cuantumul datorat. Astfel, natura juridicã a taxei a rãmas nealteratã - taxã pe poluare -, ceea ce s-a modificat a fost doar modalitatea de calcul al acesteia şi diminuarea cuantumului sãu. 4. În fine, se constatã cã nu este de competenţa Curţii Constituţionale sã analizeze conformitatea unei dispoziţii de drept naţional cu textul Tratatului de instituire a Comunitãţii Europene (Tratatul CE) prin prisma art. 148 din Constituţie. O atare competenţã, şi anume aceea de a stabili dacã existã o contrarietate între legea naţionalã şi Tratatul CE, aparţine instanţei de judecatã, care, pentru a ajunge la o concluzie corectã şi legalã, din oficiu sau la cererea pãrţii, poate formula o întrebare preliminarã în sensul art. 234 din Tratatul de instituire a Comunitãţii Europene la Curtea de Justiţie a Comunitãţilor Europene. În situaţia în care Curtea Constituţionalã s-ar considera competentã sã se pronunţe asupra conformitãţii legislaţiei naţionale cu cea europeanã, s-ar ajunge la un posibil conflict de jurisdicţii între cele douã instanţe, ceea ce, la acest nivel, este inadmisibil.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE:
Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 lit. a) şi <>art. 11 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, precum şi a ordonanţei de urgenţã în ansamblu, excepţie ridicatã de Alina Tuş, Gabriel Vasile Silaghi şi Gheorghiţã-Viorel Rogoz-Popescu în dosarele nr. 9.468/30/2008, nr. 9.469/30/2008 şi nr. 3.614/3/2009 ale Tribunalului Timiş - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal. Definitivã şi general obligatorie. Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 26 noiembrie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent, Benke Karoly
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
