Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.594 din 26 noiembrie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 32 din 15 ianuarie 2010
DECIZIE nr. 1.594 din 26 noiembrie 2009
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale
EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 32 din 15 ianuarie 2010
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Marinela Mincã - procuror
Benke Karoly - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, excepţie ridicatã de Arghil Chiorean în Dosarul nr. 759/337/2008 al Judecãtoriei Zalãu.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, invocând în acest sens jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 15 aprilie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 759/337/2008, Judecãtoria Zalãu a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, excepţie ridicatã de Arghil Chiorean într-o cauzã având ca obiect sãvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscalã, fals material în înscrisuri sub semnãturã privatã, prevãzute şi pedepsite de <>art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 şi <>art. 290 din Codul penal cu aplicarea <>art. 13 şi <>art. 41 alin. (2) din Codul penal .
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se aratã cã dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale în mãsura în care se aplicã numai celor ce sãvârşesc infracţiuni de evaziune fiscalã şi care, în cursul urmãririi penale sau al judecãţii, pânã la primul termen de judecatã, acoperã integral prejudiciul cauzat din moment ce constituirea de parte civilã se poate face în cursul urmãririi penale, precum şi în faţa instanţei de judecatã, pânã la citirea actului de sesizare, existând astfel posibilitatea ca primul termen de judecatã sã nu coincidã cu momentul la care se depune constituirea de parte civilã, devenind astfel imposibilã achitarea prejudiciului.
De asemenea, se considerã cã prevederile <>art. 10 din Legea nr. 241/2005 sunt discriminatorii şi pentru faptul cã se aplicã doar dacã prejudiciul este acoperit de inculpat, nu şi în cazul în care acesta ar fi acoperit de partea responsabilã civilmente. Mai mult, se apreciazã cã textul criticat este discriminatoriu şi în raport cu anumite categorii de învinuiţi sau inculpaţi, precum cei care au obţinut restituirea cauzei la procuror, cei care au obţinut casarea hotãrârii instanţei de fond şi rejudecarea ei de cãtre aceeaşi instanţã, cei care au fost trimişi în judecatã şi care au avut primul termen de judecatã înainte de intrarea în vigoare a <>art. 10 din Legea nr. 241/2005 sau celor cãrora li s-a prezentat materialul de urmãrire penalã înainte de intrarea în vigoare a <>Legii nr. 241/2005 .
Judecãtoria Zalãu apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este neîntemeiatã.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului apreciazã cã textul legal criticat este constituţional.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, notele scrise depuse, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor <>art. 146 lit. d) din Constituţie , precum şi ale <>art. 1 alin. (2) , ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze prezenta excepţie.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispoziţiile <>art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, publicatã în Monitorul Oficial la României, Partea I, nr. 672 din 27 iulie 2005. În realitate, critica de neconstituţionalitate se circumscrie numai <>art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 , text cu privire la constituţionalitatea cãruia Curtea, potrivit jurisprudenţei sale, urmeazã a se pronunţa. Astfel, dispoziţiile criticate au urmãtorul cuprins:
"(1) În cazul sãvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscalã prevãzute de prezenta lege, dacã în cursul urmãririi penale sau al judecãţii, pânã la primul termen de judecatã, învinuitul ori inculpatul acoperã integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevãzute de lege pentru fapta sãvârşitã se reduc la jumãtate. Dacã prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de pânã la 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amenda. Dacã prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de pânã la 50.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se aplicã o sancţiune administrativã, care se înregistreazã în cazierul judiciar."
Autorul excepţiei susţine cã dispoziţiile legale criticate încalcã prevederile constituţionale ale <>art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã în repetate rânduri s-a pronunţat cu privire la constituţionalitatea textului <>art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 în raport cu critici similare de constituţionalitate. Astfel, prin <>deciziile nr. 1.053 din 9 octombrie 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 14 noiembrie 2008, nr. 802 din 3 iulie 2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 1 august 2008, nr. 1.084 din 8 septembrie 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 665 din 6 octombrie 2009, Curtea a statuat cã legiuitorul este liber sã aprecieze atât pericolul social în funcţie de care urmeazã sã stabileascã natura juridicã a faptei incriminate, cât şi condiţiile rãspunderii juridice pentru aceastã faptã.
Totodatã, principiul egalitãţii în drepturi nu implicã tratarea juridicã uniformã a tuturor infracţiunilor, iar reglementarea unui regim sancţionator în funcţie de acoperirea prejudiciului cauzat prin infracţiunea sãvârşitã este expresia fireascã a principiului constituţional menţionat, care impune ca la aceleaşi situaţii juridice sã se aplice acelaşi regim, iar la situaţii juridice diferite tratamentul juridic sã fie diferenţiat.
De asemenea, pentru a evita discriminãrile ce se pot naşte între inculpaţi cu privire la aplicarea textului art. 10 alin. (1) din lege în funcţie de data primului termen de judecatã, în acord cu <>Decizia nr. 932 din 14 decembrie 2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 42 din 19 ianuarie 2007, primul termen de judecatã poate fi considerat cel imediat urmãtor datei intrãrii în vigoare a <>Legii nr. 241/2005 , indiferent de faza în care se aflã judecarea procesului penal.
Mai mult, învinuitul sau inculpatul, dupã caz, are posibilitatea sã achite integral prejudiciul cauzat fie în cursul urmãririi penale, fie în cursul judecãţii pânã la primul termen de judecatã. Cuantumul prejudiciului cauzat este cel care rezultã din actele dosarului, şi anume din rechizitoriu sau din actele financiar-contabile existente la dosar.
Neintervenind elemente noi de naturã a determina schimbarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţiile, cât şi considerentele cuprinse în aceste decizii îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Distinct de cele de mai sus, se reţine cã susţinerea autorului excepţiei potrivit cãreia textul criticat se aplicã doar dacã prejudiciul este acoperit de inculpat, nu şi în cazul în care acesta ar fi acoperit de partea responsabilã civilmente, este o chestiune ce ţine de aplicarea şi interpretarea legii. În fine, critica autorului excepţiei în sensul cã textul este discriminatoriu în privinţa unor categorii de învinuiţi sau inculpaţi, se reţine cã instanţa de contencios constituţional este legiuitor negativ, şi nu unul pozitiv care sã poatã extindã aplicarea textului criticat şi cu privire la alte categorii de persoane. Mai mult, aspectele învederate cu privire la aplicarea textului de lege cu privire la învinuiţi sau inculpaţi cãrora li s-a prezentat materialul de urmãrire penalã sau care au avut primul termen de judecatã înainte de intrarea în vigoare a <>Legii nr. 241/2005 sunt probleme deja soluţionate prin <>Decizia Curţii Constituţionale nr. 932 din 14 decembrie 2006 , precitatã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul <>art. 146 lit. d) şi al <>art. 147 alin. (4) din Constituţie , precum şi al <>art. 1-3 , al <>art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, excepţie ridicatã de Arghil Chiorean în Dosarul nr. 759/337/2008 al Judecãtoriei Zalãu.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 26 noiembrie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Benke Karoly
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
