Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.593 din 9 decembrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 108 si art. 110 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, precum si a dispozitiilor art. 32 din Ordonanta Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic si administrarea fondului forestier national
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 73 din 28 ianuarie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 108 şi <>art. 110 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, precum şi a dispoziţiilor <>art. 32 din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional, excepţie ridicatã de Nicolae Maxim în Dosarul nr. 28.762/197/2009 al Judecãtoriei Braşov.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 29 martie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 28.762/197/2009, Judecãtoria Braşov a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 108 şi <>art. 110 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, precum şi a dispoziţiilor <>art. 32 din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional, excepţie ridicatã de Nicolae Maxim.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã prevederile <>art. 32 din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 contravin dispoziţiilor "art. 115 alin. (1) din Constituţia României (2003) [...]. Or, art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituţia României (2003) ne aratã cã infracţiunile, pedepsele şi regimul executãrii acestora se reglementeazã numai prin lege organicã. Aşadar, Guvernul nu putea sã legifereze în domeniul stabilirii unei infracţiuni şi al pedepsei aplicabile acesteia. De precizat cã în Constituţia României (2001) în vigoare la data emiterii <>Ordonanţei nr. 96/1998 existau aceleaşi reglementãri constituţionale".
Totodatã, atât dispoziţiile <>art. 32 din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998, cât şi dispoziţiile art. 108 şi <>art. 110 din Legea nr. 46/2008 contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea cetãţenilor în faţa legii, deoarece, de vreme ce preţul mediu al unui metru cub de masã lemnoasã pe picior variazã de la un an la altul, atunci 2 cetãţeni care au sustras în ani diferiţi aceeaşi cantitate de masã lemnoasã vor primi pedepse diferite dupã cum oscileazã valoarea de referinţã a unui metru cub de masã lemnoasã pe picior.
În sfârşit, prevederile legale criticate contravin şi dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil şi ale art. 20 referitoare la Tratatele internaţionale privind drepturile omului, precum şi dispoziţiilor art. 6, 7 şi 14 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, prin aceea cã, introducând o discriminare patrimonialã în modul de încadrare şi sancţionare a unei infracţiuni, se înfrânge noţiunea de proces echitabil, cu atât mai mult cu cât normele contestate nu sunt suficient de clare şi previzibile încât sã permitã autorilor faptelor incriminate o înţelegere deplinã a acestora.
Judecãtoria Braşov opineazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 108 şi <>art. 110 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 238 din 27 martie 2008, precum şi dispoziţiile <>art. 32 din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 320 din 28 august 2008, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 122 din 26 februarie 2003.
Cât priveşte dispoziţiile <>Ordonanţei Guvernului nr. 96/1998, se constatã cã aceasta a fost abrogatã prin <>art. 139 lit. b) din Legea nr. 46/2008.
Dispoziţiile art. 108 şi <>art. 110 din Legea nr. 46/2008 au urmãtorul conţinut:
- Art. 108: "(1) Tãierea, ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rãdãcini, fãrã drept, de arbori, puieţi sau lãstari din fondul forestier naţional şi din vegetaţia forestierã situatã pe terenuri din afara acestuia, indiferent de forma de proprietate, constituie infracţiune silvicã şi se sancţioneazã dupã cum urmeazã:
a) cu închisoare de la 6 luni la 4 ani sau cu amendã, dacã valoarea prejudiciului produs este de cel puţin 5 ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masã lemnoasã pe picior la data constatãrii faptei;
b) cu închisoare de la 6 luni la 4 ani, dacã valoarea prejudiciului produs este mai micã decât limita prevãzutã la lit. a), dar fapta a fost sãvârşitã de cel puţin douã ori în interval de un an, iar valoarea cumulatã a prejudiciului produs depãşeşte limita prevãzutã la lit. a);
c) cu închisoare de la 2 ani la 6 ani, dacã valoarea prejudiciului produs este de cel puţin 20 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masã lemnoasã pe picior la data constatãrii faptei;
d) cu închisoare de la 4 ani la 16 ani, dacã valoarea prejudiciului produs este de cel puţin 50 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masã lemnoasã pe picior, la data constatãrii faptei.
(2) Maximul pedepselor prevãzute la alin. (1) se majoreazã cu 3 ani, în cazul în care faptele au fost sãvârşite în urmãtoarele împrejurãri:
a) de douã sau mai multe persoane împreunã;
b) de o persoanã având asupra sa o armã sau o substanţã narcoticã ori paralizantã;
c) în timpul nopţii;
d) în pãdurea situatã în arii naturale protejate de interes naţional.
(3) În cazul în care infracţiunile prevãzute la alin. (1) au fost sãvârşite cu ştirea sau cu acordul personalului silvic, nivelul minim valoric al prejudiciului pentru calificarea faptei ca infracţiune silvicã se stabileşte la o valoare de 2,5 ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masã lemnoasã pe picior la data constatãrii faptei.
(4) Tentativa se pedepseşte.";
- Art. 110: "(1) Furtul de arbori doborâţi sau rupţi de fenomene naturale ori de arbori, puieţi sau lãstari care au fost tãiaţi ori scoşi din rãdãcini, din pãduri, perdele forestiere de protecţie, din terenuri degradate care au fost ameliorate prin lucrãri de împãdurire şi din vegetaţia forestierã din afara fondului forestier naţional, precum şi al oricãror altor produse specifice ale fondului forestier naţional constituie infracţiune şi se sancţioneazã dupã cum urmeazã:
a) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendã, dacã valoarea materialului lemnos sustras este de 5 pânã la 20 de ori inclusiv mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masã lemnoasã pe picior;
b) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani, dacã fapta a fost sãvârşitã de cel puţin douã ori în interval de un an, iar valoarea cumulatã a materialului lemnos depãşeşte valoarea prevãzutã la lit. a);
c) cu închisoare de la 2 ani la 6 ani, dacã valoarea materialului lemnos sustras este de peste 20 pânã la 50 de ori inclusiv mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masã lemnoasã pe picior;
d) cu închisoare de la 4 ani la 16 ani, dacã valoarea materialului lemnos sustras depãşeşte de 50 de ori preţul mediu al unui metru cub de masã lemnoasã pe picior.
(2) Maximul pedepselor prevãzute la alin. (1) se majoreazã cu 3 ani în cazul în care faptele au fost sãvârşite în urmãtoarele împrejurãri:
a) de douã sau mai multe persoane împreunã;
b) de o persoanã având asupra sa o armã sau o substanţã narcoticã ori paralizantã;
c) în timpul nopţii;
d) în pãdurea situatã în arii naturale protejate de interes naţional."
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine cã prin dispoziţiile legale criticate sunt încãlcate prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea cetãţenilor în faţa legii, art. 20 referitoare la Tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil, art. 73 alin. (3) lit. h) referitoare la domeniul legilor organice, art. 115 alin. (1) referitoare la delegarea legislativã, precum şi ale art. 6, 7 şi 14 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã urmãtoarele:
1. Cât priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 32 din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998, aceasta urmeazã a fi respinsã ca inadmisibilã, deoarece întreaga <>Ordonanţã a Guvernului nr. 96/1998 a fost abrogatã prin <>art. 139 lit. b) din Legea nr. 46/2008 şi, potrivit <>art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicatã, "Curtea Constituţionalã decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecãtoreşti [...] privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţã în vigoare [...]". Împrejurarea cã textul poate fi sau nu incident într-o anumitã cauzã ca urmare a aplicãrii art. 13 din Codul penal nu are relevanţã asupra competenţei Curţii Constituţionale, care, ţinutã fiind de o cauzã expresã de inadmisibilitate, nu poate proceda la examinarea excepţiei pe fondul sãu.
2. Din examinarea dispoziţiilor art. 108 şi <>art. 110 din Legea nr. 46/2008, cuprinse în titlul VI "Rãspunderi şi sancţiuni", Curtea constatã cã acestea prevãd elementele constitutive ale infracţiunilor pe care le reglementeazã. În plus, art. 121 din Codul silvic menţioneazã cã "Prevederile prezentului titlu se completeazã cu dispoziţiile Codului penal şi ale Codului de procedurã penalã". Faţã de aceste dispoziţii legale, nu se poate susţine cã legea nu întruneşte toate condiţiile de previzibilitate şi accesibilitate. Dimpotrivã, examinarea textelor de lege criticate prin excepţia de neconstituţionalitate scoate în evidenţã cã acestea definesc în mãsurã suficientã infracţiunile pe care le prevãd, descriind comportamentul ilegal incriminat şi stabilind în mod expres pedepsele aplicabile. Este adevãrat cã preţul mediu al unui metru cub de masã lemnoasã pe picior este stabilit, în baza art. 123 din Codul silvic, prin ordin al conducãtorului autoritãţii publice centrale care rãspunde de silviculturã, dar aceastã determinare se face în baza unei împuterniciri date prin lege organicã, în acord cu art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituţie, iar evaluarea pagubelor are la bazã criterii stabilite de lege (anexa nr. 1 la <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalitãţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din pãduri şi din afara acestora, în cazul în care prejudiciul este produs prin fapte care, potrivit legii, constituie contravenţii sau infracţiuni).
Aşadar, determinarea preţului mediu al unui metru cub de masã lemnoasã pe picior se realizeazã în baza unor criterii obiective şi legale, cu înlãturarea oricãror elemente subiective sau discreţionare ce ar putea duce la încãlcarea principiului legalitãţii incriminãrii. În plus, nu poate fi primitã nici critica autorului potrivit cãreia prevederile contestate afecteazã principiul egalitãţii în drepturi a cetãţenilor în faţa legii, deoarece stabilirea valorii materialului lemnos sustras se face raportat la o limitã minimã şi maximã faţã de preţul mediu al unui metru cub de masã lemnoasã pe picior. Or, chiar dacã valoarea acestui preţ oscileazã de la an la an, limitele minime şi maxime (de exemplu, de 5 pânã la 20 de ori inclusiv mai mare) care sunt determinante în stabilirea pedepselor vor fi aceleaşi. Altfel spus, existenţa infracţiunilor silvice este condiţionatã nu de valoarea, ci de volumul masei lemnoase extrase. În felul acesta se dã satisfacţie deplinã principiului legalitãţii incriminãrii şi se eliminã arbitrarul în calificarea juridicã a infracţiunilor silvice.
În sfârşit, nu poate fi primitã nici critica referitoare la imposibilitatea subiecţilor activi de a cunoaşte exigenţele incriminatoare, prin aceea cã legea utilizeazã un limbaj tehnic şi greu accesibil destinatarilor sãi, deoarece textele contestate au o redactare cu un înţeles univoc, nefiind susceptibil de o interpretare abuzivã sau arbitrarã. De altfel, prin Hotãrârea din 25 noiembrie 1996, pronunţatã în Cauza Wingrove contra Marii Britanii, Curtea de la Strasbourg a decis cã legea internã pertinentã, care înglobeazã atât dreptul scris, cât şi pe cel nescris, trebuie sã fie formulatã cu o precizie suficientã pentru a permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - sã prevadã într-o mãsurã rezonabilã, în condiţiile speţei, circumstanţele care pot rezulta dintr-un act determinat. Or, nu se poate susţine cã dispoziţiile legale criticate sunt private de o astfel de cerinţã, deoarece acestea nu fac altceva decât sã incrimineze infracţiunile de furt de arbori doborâţi sau rupţi de fenomene naturale ori de arbori, puieţi sau lãstari care au fost tãiaţi ori scoşi din rãdãcini din pãduri, perdele forestiere de protecţie, din terenuri degradate care au fost ameliorate prin lucrãri de împãdurire şi din vegetaţia forestierã din afara fondului forestier naţional, precum şi al oricãror altor produse specifice ale fondului forestier naţional sau de tãiere, rupere, distrugere, degradare ori scoatere din rãdãcini, fãrã drept, de arbori, puieţi sau lãstari din fondul forestier naţional şi din vegetaţia forestierã situatã pe terenuri din afara acestuia.
Aşa fiind, câtã vreme previzibilitatea şi predictibilitatea unei norme sunt asigurate, destinatarul acesteia este obligat sã îşi modeleze conduita în mod corespunzãtor.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
1. Respinge ca inadmisibilã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 32 din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional, excepţie ridicatã de Nicolae Maxim în Dosarul nr. 28.762/197/2009 al Judecãtoriei Braşov.
2. Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 108 şi <>art. 110 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, excepţie ridicatã de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 9 decembrie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
