Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.568 din 19 noiembrie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 26 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de munca
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 896 din 22 decembrie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Carmen-Cãtãlina Gliga - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 26 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncã, excepţie ridicatã de Sindicatul Lucrãtorilor Portuari din "Minmetal" în Dosarul nr. 10.797/118/2008 al Tribunalului Constanţa - Secţia civilã.
La apelul nominal se prezintã partea Societatea Comercialã "Minmetal" - S.A. din Constanţa, prin avocat. Lipsesc celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Avocatul pãrţii prezente pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arãtând cã textul de lege criticat nu contravine prevederilor constituţionale invocate de autorul excepţiei.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 30 ianuarie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 10.797/118/2008, Tribunalul Constanţa - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 26 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncã. Excepţia a fost ridicatã de Sindicatul Lucrãtorilor Portuari din "Minmetal" cu prilejul soluţionãrii unui conflict de muncã.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã dispoziţiile <>art. 26 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 130/1996 sunt neconstituţionale în mãsura în care se interpreteazã "cã se poate înregistra contractul colectiv de muncã în acele unitãţi în care existã mai multe sindicate din care niciunul nu îndeplineşte cerinţa de reprezentativitate de o treime (respectiv toate au reprezentativitate prin afiliere) doar cu semnãtura unui singur sindicat minoritar prin raportare la celelalte." Considerã cã o asemenea interpretare ar contraveni prevederilor art. 40, art. 41 alin. (5) şi art. 43 din Constituţie, cât şi prevederilor art. 11 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale şi art. 3, art. 8 şi <>art. 11 din Convenţia nr. 87/1948 a Organizaţiei Internaţionale a Muncii. Astfel, aratã cã, dacã un contract colectiv de muncã poate fi înregistrat doar cu semnãtura sindicatului minoritar, membrilor de sindicat din sindicatul majoritar nu li se mai garanteazã dreptul la negocieri colective, aceştia fiind excluşi de la negociere. De asemenea, atât timp cât acest contract este valabil, salariaţii sindicatului majoritar nu-şi mai pot exercita dreptul la grevã. În plus, sindicatul majoritar fiind lipsit de posibilitatea de a-şi mai realiza obiectivele pentru care a fost înfiinţat, salariaţii vor adera, împotriva voinţei lor, la sindicatul minoritar, astfel cã este încãlcat însuşi dreptul de asociere liberã în sindicate.
Tribunalul Constanţa - Secţia civilã considerã cã excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiatã. Astfel, aratã cã dispoziţiile de lege criticate nu încalcã dreptul la negociere colectivã, care existã, prin ipoteza <>art. 26 din Legea nr. 130/1996 , şi nici dreptul la grevã, care nu este interzis, direct sau indirect, prin dispoziţiile legale în cauzã. De asemenea, considerã cã argumentele autorului excepţiei referitoare la reprezentarea pãrţilor constituie o opţiune a legiuitorului şi nu au legãturã cu fondul excepţiei de neconstituţionalitate.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã prevederile de lege criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 26 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncã, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 184 din 19 mai 1998, dispoziţii introduse prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 9/2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 19 martie 2004, aprobatã prin <>Legea nr. 218/2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 7 iunie 2004.
Textul de lege criticat are urmãtoarea redactare:
Art. 26 alin. (2) lit. c): "Contractele colective de muncã vor fi înregistrate fãrã semnãtura tuturor reprezentanţilor pãrţilor, dacã: [...]
c) reprezentanţii pãrţilor la negociere care nu au semnat contractul colectiv de muncã reprezintã sub o treime din numãrul salariaţilor unitãţii, sub 7% din efectivul salariaţilor din ramura respectivã sau sub 5% din efectivul salariaţilor din economia naţionalã, dupã caz."
Autorul excepţiei considerã cã aceste prevederi de lege sunt contrare urmãtoarelor texte din Constituţie: art. 40 referitor la dreptul la asociere, art. 41 alin. (5) care garanteazã dreptul la negocieri colective în materie de muncã şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective şi art. 43 privind dreptul la grevã. De asemenea, considerã cã sunt încãlcate şi dispoziţiile art. 11 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale privind libertatea de întrunire şi asociere, precum şi art. 3, art. 8 şi <>art. 11 din Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 87/1948 privind libertatea sindicalã şi apãrarea dreptului sindical, ratificatã de România prin <>Decretul nr. 213/1957 , publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 4 din 18 ianuarie 1958.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã, în Capitolul III din <>Legea nr. 130/1996 , sunt prevãzute în mod explicit toate condiţiile pe care patronatul şi salariaţii trebuie sã le îndeplineascã pentru o legalã reprezentare a lor cu prilejul negocierii şi încheierii contractului colectiv de muncã la nivel de unitate, de ramurã şi naţional. Astfel, în ceea ce priveşte salariaţii, art. 14 lit. b) din legea amintitã aratã cã aceştia vor fi reprezentaţi: - "la nivel de unitate, de cãtre organizaţiile sindicale legal constituite şi reprezentative ori, acolo unde nu este constituit un sindicat reprezentativ, prin reprezentanţii aleşi ai salariaţilor; - la nivelul grupurilor de unitãţi şi al ramurilor, de cãtre organizaţiile sindicale de tip federativ, legal constituite şi reprezentative potrivit prezentei legi; - la nivel naţional, de cãtre organizaţiile sindicale de tip confederativ, legal constituite şi reprezentative potrivit prezentei legi." Mai departe, art. 17 din aceeaşi lege prevede condiţiile pe care trebuie sã le îndeplineascã organizaţiile sindicale pentru a participa la negocieri, dispoziţii din care se reţine cã reprezentativitatea este asiguratã pentru organizaţiile sindicale la nivel de unitate dacã au un numãr de membri de cel puţin o treime din numãrul salariaţilor unitãţii; pentru organizaţiile sindicale la nivel de ramurã dacã numãrul membrilor este cel puţin egal cu 7% din efectivul salariaţilor din ramura respectivã; respectiv pentru organizaţiile sindicale la nivel naţional dacã au cumulat un numãr de membri cel puţin egal cu 5% din efectivul salariaţilor din economia naţionalã. În mod firesc, <>art. 26 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 130/1996 , criticat de autorul excepţiei, prevede cã înregistrarea contractului colectiv de muncã se poate face şi dacã acesta nu este semnat de un numãr mai mic de salariaţi decât cel prevãzut pentru a asigura reprezentativitatea, în mod corespondent prevederilor art. 17.
Curtea apreciazã cã aceste dispoziţii de lege sunt clare, nedând loc niciunei interpretãri echivoce. Astfel, din conţinutul acestor articole ale <>Legii nr. 130/1996 se pot desprinde în mod clar condiţiile ce trebuie îndeplinite de salariaţi, la nivel de unitate, pentru legala lor reprezentare la negocierea şi încheierea contractului colectiv de muncã, atât în cazul în care existã un sindicat reprezentativ, cât şi în situaţia în care nu este constituit un astfel de sindicat. În aceste condiţii, aspectele puse în discuţie de autorul excepţiei care urmãresc stabilirea prioritãţii unor sindicate nereprezentative din aceeaşi unitate apar ca fiind în mod evident probleme de aplicare a legii, de competenţa instanţelor de judecatã, iar nu probleme de naturã sã punã în discuţie constituţionalitatea prevederilor <>art. 26 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 130/1996 .
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 26 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncã, excepţie ridicatã de Sindicatul Lucrãtorilor Portuari din "Minmetal" în Dosarul nr. 10.797/118/2008 al Tribunalului Constanţa - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 19 noiembrie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
