Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.567 din 7 decembrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 16^1 teza a doua din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 106 din 10 februarie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Valentina Bãrbãţeanu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cãtãlina Gliga.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 16^1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicatã de Ioniţã Florian în Dosarul nr. 5.415/3/2009 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal rãspunde, pentru autorul excepţiei, domnul avocat Sebastian Ionuţ Cazacu, membru al Baroului Bucureşti, în calitate de apãrãtor ales, cu delegaţie la dosar. Se constatã lipsa pãrţii Consiliul General al Municipiului Bucureşti, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul apãrãtorului autorului excepţiei. Acesta solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, reiterând argumentele expuse pe larg în notele scrise aflate la dosarul cauzei.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilã, apreciind cã autorul acesteia deduce neconstituţionalitatea textului de lege criticat din modul de interpretare a acestuia şi, în acelaşi timp, solicitã şi complinirea unei omisiuni legislative, ceea ce excedeazã competenţei Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 22 aprilie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 5.415/3/2009, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 16^1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicatã de Ioniţã Florian într-o cauzã având ca obiect anularea unui act administrativ, aflatã în stadiul procesual al recursului.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã textul de lege criticat îngrãdeşte accesul liber şi efectiv la justiţie şi nesocoteşte dreptul la un proces echitabil, pentru urmãtoarele motive: condiţioneazã introducerea unei cereri în contencios administrativ de îndreptarea acesteia nu numai împotriva autoritãţii emitente a actului atacat, ci şi împotriva unor alte subiecte de drept, insuficient definite de legea aplicabilã; impune extinderea cadrului procesual nu din oficiu, ci prin constrângerea în acest sens a reclamantului, sub sancţiunea respingerii cererii sale ca inadmisibile, doar pentru raţiuni ce ţin de garantarea dreptului la apãrare al altor subiecte de drept, precum şi pentru opozabilitatea hotãrârii. Precizeazã cã în practica instanţelor de contencios administrativ s-a cristalizat o opinie majoritarã în sensul cã, dacã instanţa a pus în discuţia pãrţilor necesitatea introducerii în cauzã a altor subiecte de drept şi nu s-a cerut includerea în proces a aceluia ale cãrui interese pot fi vãtãmate prin judecata dintre alte persoane, singura soluţie ce s-ar putea pronunţa ar fi aceea a respingerii acţiunii pentru cã "nu s-a legat corect cadrul procesual subiectiv". Apreciazã cã este necesar şi suficient, din perspectiva admisibilitãţii unei acţiuni în contencios administrativ, ca aceasta sã fie îndreptatã împotriva autoritãţii care a emis actul atacat.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, textul de lege criticat nefiind de naturã sã încalce prevederile constituţionale şi convenţionale invocate în motivarea acesteia.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciazã cã dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, fiind în deplinã concordanţã cu textele fundamentale invocate în motivarea excepţiei. Precizeazã, totodatã, cã instanţa de contencios constituţional nu se poate substitui legiuitorului pentru adãugarea de noi prevederi celor instituite şi nici nu îşi poate asuma rolul de a crea, abroga sau modifica o normã juridicã, cãci altfel s-ar transforma într-un legislator pozitiv, încãlcând art. 61 alin. (1) din Constituţie.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile apãrãtorului autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, prevederile <>art. 16^1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, introduse prin <>art. I pct. 24 din Legea nr. 262/2007, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007. Din motivarea excepţiei, astfel cum a fost formulatã de autorul acesteia, rezultã însã cã este solicitat controlul de constituţionalitate a tezei a doua a <>art. 16^1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, aceste prevederi urmând sã fie examinate de Curtea Constituţionalã. Textul de lege criticat are urmãtorul cuprins:
- Art. 16^1 teza a doua: "Instanţa de contencios administrativ poate introduce în cauzã, la cerere, organismele sociale interesate sau poate pune în discuţie, din oficiu, necesitatea introducerii în cauzã a acestora, precum şi a altor subiecte de drept."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege criticat contravine urmãtoarelor dispoziţii din Constituţie: art. 21 alin. (1)-(3) care consacrã dreptul de acces liber la justiţie şi la un proces echitabil, art. 52 alin. (1) referitor la dreptul persoanei vãtãmate într-un drept al sãu ori într-un interes legitim, de o autoritate publicã, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, de a obţine recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului şi repararea pagubei şi art. 126 alin. (6) teza întâi care garanteazã controlul judecãtoresc al actelor administrative ale autoritãţilor publice pe calea contenciosului administrativ. Invocã, de asemenea, şi prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil şi cele ale art. 13 din aceeaşi convenţie privind dreptul la un recurs efectiv.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã <>art. 16^1 teza a doua din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 conferã instanţei de contencios administrativ posibilitatea ca, din oficiu, sã punã în discuţia pãrţilor necesitatea introducerii în cauzã a organismelor sociale interesate sau a altor subiecte de drept. Curtea constatã cã o astfel de prevedere legalã dã expresie principiului rolului activ al judecãtorului, în virtutea cãruia acesta poate propune lãrgirea cadrului procesual în scopul asigurãrii unei soluţionãri juste şi complete a cauzei. Acest principiu de bazã al dreptului procesual are o semnificaţie complexã, fiind derivat din prevederile cuprinse în art. 124 alin. (2) din Legea fundamentalã, care consacrã trãsãturile pe care trebuie sã le întruneascã justiţia într-un stat de drept. Astfel, pentru a putea fi unicã, egalã şi imparţialã, justiţia trebuie administratã de judecãtori care sã dispunã de putere de apreciere asupra unor aspecte diverse, inclusiv în ceea ce priveşte depunerea tuturor diligenţelor în vederea stabilirii corecte şi cuprinzãtoare a cadrului procesual.
Însã, Curtea constatã cã esenţa criticii formulate de autorul excepţiei constã în pretinsa nesocotire a dreptului de acces liber la justiţie şi a dreptului la un proces echitabil prin respingerea unei acţiuni în contencios administrativ ca urmare a neintroducerii în cauzã a unor terţi, dupã ce, în prealabil, instanţa îşi exercitase dreptul de a pune în discuţia pãrţilor necesitatea lãrgirii cadrului procesual prin introducerea în cauzã şi a altor persoane. Autorul excepţiei susţine cã soluţia de respingere a acţiunii este generatã de o opinie majoritarã cristalizatã la nivelul instanţelor. Or, o astfel de criticã nu constituie o veritabilã criticã de neconstituţionalitate, fiind izvorâtã din nemulţumirea generatã de o anumitã interpretare datã de unele instanţe judecãtoreşti, cu prilejul aplicãrii legii la litigiile deduse soluţionãrii. Curtea nu poate cenzura însã astfel de critici, întrucât, dacã ar proceda la o analizã a modalitãţii de interpretare şi aplicare a legii de cãtre instanţe, ar sãvârşi o imixtiune în atribuţiunile autoritãţii judecãtoreşti. De aceea, din aceastã perspectivã, excepţia de neconstituţionalitate apare ca inadmisibilã, soluţionarea sa excedând competenţei Curţii Constituţionale.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 16^1 teza a doua din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicatã de Ioniţã Florian în Dosarul nr. 5.415/3/2009 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 7 decembrie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Valentina Bãrbãţeanu
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
