Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.567 din 6 decembrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 60 din Legea nr. 4/1953 privind Codul familiei
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 56 din 24 ianuarie 2012
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Maria Bratu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 60 din Legea nr. 4/1953 privind Codul familiei, excepţie ridicatã de Ionela Nicolae în Dosarul nr. 8.039/202/2010 al Tribunalului Cãlãraşi - Secţia civilã şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.103D/2011.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiatã, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocã jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 14 septembrie 2011, pronunţatã în Dosarul nr. 8.039/202/2010, Tribunalul Cãlãraşi - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 60 din Legea nr. 4/1953 privind Codul familiei, excepţie ridicatã de Ionela Nicolae într-un litigiu având ca obiect o acţiune în stabilirea paternitãţii.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, aşa cum rezultã din cuprinsul încheierii de sesizare, autorul acesteia considerã cã art. 60 din Legea nr. 4/1953 privind Codul familiei contravine dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât "imprescriptibilitatea dreptului copilului de a promova acţiunea în stabilirea paternitãţii nu numai de cãtre copil, dar şi de mama acestuia, nu face parte dintre drepturile supuse reglementãrii prevãzute de Decretul nr. 167/1958 privind prescripţia".
Tribunalul Cãlãraşi - Secţia civilã considerã cã prevederile de lege criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului aratã cã, deşi Legea nr. 4/1953 privind Codul familiei a fost abrogatã prin Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil şi având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 766/2011, prevederile de lege criticate pot fi supuse controlului de constituţionalitate, întrucât în cazul de faţã acestea continuã sã producã efecte juridice şi dupã ieşirea lor din vigoare. În acest sens, analizând excepţia de neconstituţionalitate, aratã cã prevederile de lege criticate sunt constituţionale, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Analizând prevederile de lege criticate, Curtea constatã cã, ulterior sesizãrii sale, Legea nr. 4/1953 privind Codul familiei a fost abrogatã prin art. 230 lit. m) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011.
Soluţia legislativã criticatã de autorul excepţiei, potrivit cãreia dreptul mamei la acţiunea în stabilirea paternitãţii copilului din afara cãsãtoriei se prescrie în termen de un an de la naşterea copilului, nu a mai fost preluatã de Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 15 iulie 2011. Astfel, potrivit art. 425 alin. (1) din acest cod, acţiunea în stabilirea paternitãţii din afara cãsãtoriei aparţine copilului şi se porneşte în numele lui de cãtre mamã, chiar dacã este minorã, sau de cãtre reprezentantul sãu legal.
Pe de altã parte, prevederile din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, referitoare la stabilirea paternitãţii, nu sunt aplicabile în cazul de faţã, deoarece art. 47 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Codului civil dispune cã "Stabilirea filiaţiei, tãgãduirea paternitãţii sau orice altã acţiune privitoare la filiaţie este supusã dispoziţiilor Codului civil şi produce efectele prevãzute de acesta numai în cazul copiilor nãscuţi dupã intrarea lui în vigoare".
Aşa fiind, având în vedere şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care s-a decis cã prevederile de lege supuse controlului de constituţionalitate, aplicabile în litigiul dedus judecãţii, potrivit principiului tempus regit actum, pot fi examinate, chiar dacã acestea au fost abrogate ori şi-au încetat aplicarea, Curtea urmeazã sã supunã controlului de constituţionalitate prevederile art. 60 din Codul familiei, republicat în Buletinul Oficial nr. 13 din 18 aprilie 1956, având urmãtorul cuprins: "(1) Acţiunea în stabilirea paternitãţii din afara cãsãtoriei poate fi pornitã de mamã într-un termen de un an de la naşterea copilului.
(2) Dacã, în cazul prevãzut în art. 54 alin. (1), un copil a pierdut calitatea de copil din cãsãtorie, prin efectul unei hotãrâri judecãtoreşti, termenul de un an, pentru pornirea acţiunii în stabilirea paternitãţii din afara cãsãtoriei, va curge de la data când acea hotãrâre a rãmas irevocabilã.
(3) În cazul în care mama a convieţuit cu pretinsul tatã ori dacã acesta din urmã a prestat copilului întreţinere, termenul de un an va curge de la încetarea convieţuirii ori a întreţinerii.
(4) Acţiunea aparţinând copilului nu se prescrie în timpul vieţii acestuia."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi şi art. 26 alin. (2) referitor la viaţa intimã, familialã şi privatã.
Examinând excepţia, Curtea constatã cã asupra constituţionalitãţii art. 60 din Legea nr. 4/1953 privind Codul familiei, pentru critici similare, s-a pronunţat prin Decizia nr. 880 din 6 iulie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 541 din 3 august 2010.
Curtea a reţinut cã termenul de prescripţie prevãzut de textul de lege criticat se fundamenteazã pe mai multe raţiuni, precum necesitatea de a nu lãsa prea mult timp în suspensie starea civilã a copilului, grija de a nu lipsi minorul de întreţinerea la care este îndreptãţit din partea tatãlui, valorificarea probelor existente a cãror conservare ar fi afectatã de trecerea timpului sau evitarea eventualelor neînţelegeri cu privire la stabilirea stãrii civile a copilului.
De asemenea, Curtea a mai constatat cã instituţia prescripţiei, în general, şi termenele în raport cu care îşi produce efectele aceasta nu pot fi considerate de naturã sã îngrãdeascã accesul liber la justiţie, finalitatea lor fiind, dimpotrivã, asigurarea unui climat de ordine, indispensabil exercitãrii în condiţii optime a acestui drept constituţional, prevenindu-se eventualele abuzuri şi limitându-se efectele perturbatoare asupra stabilitãţii şi securitãţii raporturilor juridice civile.
Cele statuate prin decizia menţionatã sunt valabile şi în cauza de faţã, întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 60 din Legea nr. 4/1953 privind Codul familiei, excepţie ridicatã de Ionela Nicolae în Dosarul nr. 8.039/202/2010 al Tribunalului Cãlãraşi - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 6 decembrie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Maria Bratu
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
