Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.565 din 19 noiembrie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 244^1 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 65 din 28 ianuarie 2010
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Carmen-Cãtãlina Gliga - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 244^1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Comisia localã de fond funciar de pe lângã Primãria Oraşului Haţeg în Dosarul nr. 161/240/2008 al Judecãtoriei Haţeg.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în aceastã materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 6 noiembrie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 161/240/2008, Judecãtoria Haţeg a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 244^1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Comisia localã de fond funciar de pe lângã Primãria Oraşului Haţeg.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul susţine cã dispoziţiile art. 244^1 din Codul de procedurã civilã sunt neconstituţionale, contravenind principiului egalitãţii în drepturi a cetãţenilor, întrucât împotriva încheierii prin care instanţa de judecatã a respins cererea de suspendare a judecãrii cauzei nu poate fi exercitatã calea de atac decât odatã cu fondul, spre deosebire de încheierea prin care se admite o astfel de cerere, care poate fi atacatã separat. Or, o atare împrejurare este de naturã a crea o situaţie discriminatorie între pãrţile aflate în proces, ceea ce contravine prevederilor art. 16 şi art. 21 din Constituţie. Liberul acces la justiţie, ca şi dreptul la un proces echitabil presupun inclusiv posibilitatea pãrţilor sã atace efectiv soluţia nelegalã ori de câte ori drepturile şi interesele lor legitime sunt în mod abuziv încãlcate de instanţa de judecatã.
Judecãtoria Haţeg considerã excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în aceastã materie.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 244^1 din Codul de procedurã civilã, care au urmãtorul conţinut: "Asupra suspendãrii judecãrii procesului, instanţa se va pronunţa prin încheiere care poate fi atacatã cu recurs în mod separat, cu excepţia celor pronunţate în recurs.
Recursul se poate declara cât timp dureazã suspendarea cursului judecãrii procesului, atât împotriva încheierii prin care s-a dispus suspendarea, cât şi împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de repunere pe rol a procesului."
Autorul excepţiei susţine cã dispoziţiile legale criticate încalcã prevederile constituţionale ale art. 16 care consacrã egalitatea în drepturi a cetãţenilor şi art. 21 referitoare la accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil. De asemenea, sunt invocate şi prevederile art. 6 paragraful întâi din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã s-a mai pronunţat asupra unei critici asemãnãtoare. Astfel, prin <>Decizia nr. 324 din 26 noiembrie 2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 938 din 20 decembrie 2002, Curtea a statuat cã textul legal criticat nu conţine nicio dispoziţie discriminatorie, regimul juridic diferit - constând în aceea cã numai încheierea prin care s-a dispus suspendarea judecãţii poate fi atacatã cu recurs separat, în vreme ce încheierea prin care s-a respins cererea de suspendare poate fi atacatã doar odatã cu fondul - fiind determinat de deosebirea de situaţii care impune soluţii legislative diferite, ambele fiind determinate de asigurarea celeritãţii soluţionãrii cauzelor aflate pe rolul instanţelor. Reglementarea proceduralã dedusã controlului nu contravine nici art. 21 din Constituţie, întrucât, chiar dacã încheierea de respingere a cererii de suspendare nu poate fi atacatã cu recurs separat, ea poate fi atacatã odatã cu fondul, potrivit prevederilor art. 282 alin. 2 din Codul de procedurã civilã, care constituie reglementarea de drept comun în materie.
Pe de altã parte, Curtea constatã cã împotriva încheierii susceptibile de a fi atacatã separat poate fi exercitatã aceeaşi cale de atac precum împotriva hotãrârii pronunţate pe fondul cauzei. Împrejurarea cã încheierea prin care se dispune suspendarea judecãrii procesului este pronunţatã în faza procesualã a recursului justificã pe deplin opţiunea legiuitorului în sensul exceptãrii ei de la posibilitatea exercitãrii cãii de atac prevãzute de lege pentru celelalte situaţii. Astfel, întrucât stadiul procesual este recursul, hotãrârea care soluţioneazã cauza are caracter irevocabil. Prin urmare, încheierea prin care se dispune suspendarea judecãţii îşi însuşeşte acest caracter, tocmai pentru cã, pregãtind pronunţarea hotãrârii finale, ea urmeazã soarta acesteia din urmã. O atare soluţie împiedicã prelungirea excesivã a duratei procesului şi contribuie la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 244^1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Comisia localã de fond funciar de pe lângã Primãria Oraşului Haţeg în Dosarul nr. 161/240/2008 al Judecãtoriei Haţeg.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 19 noiembrie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
