Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.563 din 7 decembrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. III alin. (1), (2) si (2^1) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 119 din 16 februarie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Maria Bratu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cãtãlina Gliga.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. III alin. (1), (2) şi (2^1) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea <>Legii fondului funciar nr. 18/1991, excepţie ridicatã de Erszebet Szathmary, Istvan Zoltanne Repity, Elemer Szathmary, Simonne Margit Szathmary, Istvan Szathmary, prin mandatar Vilhelm Andrei Krezsek, şi Tiborne Szathmary, prin mandatar Krisztina Galaczi în Dosarul nr. 18/43/2009 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 18 martie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 18/43/2009, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. III alin. (1), (2) şi (2^1) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea <>Legii fondului funciar nr. 18/1991, excepţie ridicatã de Erszebet Szathmary, Istvan Zoltanne Repity, Elemer Szathmary, Simonne Margit Szathmary, Istvan Szathmary, prin mandatar Vilhelm Andrei Krezsek, şi Tiborne Szathmary prin mandatar Krisztina Galaczi.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã prevederile de lege criticate contravin art. 44 alin. (1) din Constituţie şi art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, întrucât creeazã posibilitatea anulãrii din motive imputabile autoritãţilor a unor decizii administrative emise în favoarea cetãţeanului. În sprijinul acestor argumente sunt invocate hotãrârile Curţii Europene a Drepturilor Omului pronunţate în cauzele "Valer Pop contra României, 2007", "Viaşu contra României, 2009" şi "Jones contra României, 2009".
În continuare, se susţine cã prevederile de lege criticate contravin art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, deoarece, în special, alin. (2^1) al <>art. III din Legea nr. 169/1997 "stabileşte un apel mascat", deşi prin reglementãri anterioare s-a prevãzut cã hotãrârile comisiilor judeţene rãmân definitive în cazul în care nu sunt contestate. Este încãlcat, astfel, principiul securitãţii raporturilor juridice şi dreptul la un proces echitabil. În argumentarea acestor critici se invocã hotãrârea pronunţatã în cazul "Brumãrescu contra României-2001" şi ale cãrei raţionamente au fost reţinute de Curtea Constituţionalã în <>Decizia nr. 1.352 din 10 decembrie 2008.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal considerã cã textele de lege criticate sunt constituţionale.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei îl reprezintã prevederile <>art. III alin. (1), (2) şi (2^1) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea <>Legii fondului funciar nr. 18/1991, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 4 noiembrie 1997, astfel cum au fost modificate şi completate prin articolul unic din titlul V al <>Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005.
Aceste texte de lege au urmãtoarea redactare:
- Art. III alin. (1), (2) şi (2^1): "(1) Sunt lovite de nulitate absolutã, potrivit dispoziţiilor legislaţiei civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, urmãtoarele acte emise cu încãlcarea prevederilor <>Legii fondului funciar nr. 18/1991, <>Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale <>Legii nr. 169/1997, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi ale prezentei legi:
a) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptãţite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri, cum sunt:
(i) actele de reconstituire în favoarea unor persoane care nu au avut niciodatã teren în proprietate predat la cooperativa agricolã de producţie sau la stat sau care nu au moştenit asemenea terenuri;
(ii) actele de reconstituire şi constituire în favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale foştilor proprietari, solicitate de cãtre aceştia, în termen legal, libere la data solicitãrii, în baza <>Legii nr. 18/1991 pentru terenurile intravilane, a <>Legii nr. 1/2000 şi a prezentei legi, precum şi actele de constituire pe terenuri scoase din domeniul public în acest scop;
(iii) actele de reconstituire şi constituire a dreptului de proprietate în favoarea altor persoane asupra terenurilor proprietarilor care nu au fost înscrişi în cooperativa agricolã de producţie, nu au predat terenurile statului sau acestea nu au fost preluate de stat prin acte translative de proprietate;
(iv) actele de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate emise dupã eliberarea titlului de proprietate fostului proprietar pe vechiul amplasament, transcris în registrele de transcripţiuni şi inscripţiuni sau, dupã caz, intabulat în cartea funciarã, precum şi actele de înstrãinare efectuate în baza lor;
(v) actele de reconstituire şi constituire a dreptului de proprietate în mãsura în care au depãşit limitele de suprafaţã stabilite de <>art. 24 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991;
(vi) actele de reconstituire a dreptului de proprietate asupra unor terenuri forestiere pentru persoanele care nu au deţinut anterior în proprietate astfel de terenuri;
b) actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole aflate în domeniul public sau privat al statului, ori în domeniul public al comunelor, oraşelor sau municipiilor;
c) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate în intravilanul localitãţilor, pe terenurile revendicate de foştii proprietari, cu excepţia celor atribuite conform art. 23 din lege;
d) actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole constituite ca izlaz comunal;
e) actele de constituire a dreptului de proprietate, în condiţiile art. 20, în localitãţile în care s-a aplicat cota de reducere prevãzutã de lege;
f) actele de constituire a dreptului de proprietate, în condiţiile art. 20 şi în cazul în care în localitatea respectivã nu s-a constituit dreptul de proprietate persoanelor îndreptãţite de lege;
g) transferurile de terenuri dintr-o localitate în alta, efectuate cu încãlcarea condiţiilor prevãzute de lege, în scopul ilicit de a spori prin aceasta valoarea terenului primit ca urmare a transferului;
h) actele de vânzare-cumpãrare privind construcţiile afectate unei utilizãri sociale sau culturale - case de locuit, creşe, grãdiniţe, cantine, cãmine culturale, sedii şi altele asemenea - ce au aparţinut cooperativelor agricole de producţie, cu încãlcarea dispoziţiilor imperative prevãzute la ultimul alineat al art. 28 din lege;
[...]
(2) Nulitatea poate fi invocatã de primar, prefect, Autoritatea Naţionalã pentru Restituirea Proprietãţilor şi de alte persoane care justificã un interes legitim, iar soluţionarea cererilor este de competenţa instanţelor judecãtoreşti de drept comun.
(2^1) Nulitatea absolutã, în sensul prezentei legi, va putea fi invocatã şi în litigiile în curs."
Textul constituţional considerat ca fiind încãlcat este cel al art. 44 alin. (1), potrivit cãruia "Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege." Este invocatã şi încãlcarea art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil, precum şi a art. 1 din primul Protocol adiţional la convenţie, referitor la protecţia proprietãţii.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã prevederile <>art. III din Legea nr. 169/1997 consacrã sancţiunea nulitãţii absolute aplicabilã actelor emise cu încãlcarea prevederilor <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale <>Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere şi, astfel, nu aduc nicio noutate din punct de vedere legislativ.
Curtea observã cã dispoziţiile criticate precizeazã o datã în plus sancţiunea nulitãţii actelor translative de proprietate încheiate cu încãlcarea normelor legale imperative. Or, cum un act nul nu poate produce efecte, fiind desfiinţat de la data încheierii lui, un asemenea act nu poate sã constituie temeiul dobândirii valabile a dreptului de proprietate.
Potrivit regimului juridic al acestei sancţiuni, orice persoanã care justificã un interes o poate invoca. Calitate procesualã activã în vederea promovãrii unei astfel de acţiuni în justiţie o au atât persoanele care justificã un interes legitim, cât şi persoanele care au atribuţii cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor. Astfel, primarul sau prefectul, ca reprezentanţi legitimi ai autoritãţilor comunale, orãşeneşti, municipale şi, respectiv, judeţene, precum şi Autoritatea Naţionalã pentru Restituirea Proprietãţilor vegheazã la respectarea legalitãţii emiterii actelor de cãtre comisiile de fond funciar. În acelaşi timp, prevederea expresã care include între titularii dreptului la acţiune în constatarea nulitãţii şi primarul, prefectul sau Autoritatea Naţionalã pentru Restituirea Proprietãţilor constituie expresia garantãrii liberului acces la justiţie şi a dreptului la un proces echitabil, aşa cum acestea sunt consacrate constituţional.
De altfel, în sensul celor arãtate, Curtea s-a pronunţat prin mai multe decizii, ca, de exemplu, <>Decizia nr. 49 din 16 ianuarie 2007, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 174 din 13 martie 2007, <>Decizia nr. 700 din 11 septembrie 2007, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 681 din 8 octombrie 2007, <>Decizia nr. 982 din 30 septembrie 2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 23 octombrie 2008, <>Decizia nr. 984 din 30 septembrie 2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 715 din 21 octombrie 2008, şi <>Decizia nr. 568 din 29 aprilie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 394 din 15 iunie 2010.
De asemenea, prin <>Decizia nr. 375 din 6 iulie 2005, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591 din 8 iulie 2005, referindu-se la constituţionalitatea titlului V din <>Legea nr. 247/2005, Curtea Constituţionalã a statuat cã aceste dispoziţii nu aduc atingere drepturilor câştigate în temeiul unor acte juridice emise cu respectarea condiţiilor legale în vigoare la momentul naşterii lor. Efectul nulitãţii absolute de repunere în situaţiile anterioare deschide posibilitatea celor îndreptãţiţi sã beneficieze de reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.
Considerentele reţinute de Curte în deciziile menţionate sunt valabile şi în prezenta cauzã, întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã a determina o reconsiderare a jurisprudenţei acesteia.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. III alin. (1), (2) şi (2^1) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea <>Legii fondului funciar nr. 18/1991, excepţie ridicatã de Erszebet Szathmary, Istvan Zoltanne Repity, Elemer Szathmary, Simonne Margit Szathmary, Istvan Szathmary, prin mandatar Vilhelm Andrei Krezsek, şi Tiborne Szathmary, prin mandatar Krisztina Galaczi, în Dosarul nr. 18/43/2009 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 7 decembrie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Maria Bratu
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
