Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.562 din 7 decembrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 91^6 alin. 2 din Codul de procedura penala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 55 din 21 ianuarie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Oana Cristina Puicã - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincã.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 91^6 alin. 2 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Cosmin-Doru Cotarcã în Dosarul nr. 14.904/55/2009 al Judecãtoriei Arad - Secţia penalã.
La apelul nominal, pentru autorul excepţiei Cosmin-Doru Cotarcã şi pentru partea Dãnuţ-Pavel Leş, se prezintã apãrãtorul ales Constantin Son, cu împuternicire avocaţialã la dosar.
Cauza este în stare de judecatã.
Apãrãtorul ales solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, reiterând argumentele invocate în faţa Judecãtoriei Arad - Secţia penalã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilã, întrucât autorul acesteia criticã modul de interpretare şi de aplicare a legii.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 24 februarie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 14.904/55/2009, Judecãtoria Arad - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 91^6 alin. 2 din Codul de procedurã penalã.
Excepţia a fost ridicatã de Cosmin-Doru Cotarcã cu ocazia soluţionãrii unei cauze penale având ca obiect sãvârşirea infracţiunilor prevãzute de art. 189 alin. 2 şi art. 194 alin. 1 din Codul penal.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã prevederile art. 91^6 alin. 2 din Codul de procedurã penalã încalcã dreptul la respectarea şi ocrotirea de cãtre autoritãţile publice a vieţii intime, familiale şi private, întrucât dau posibilitatea pãrţilor şi oricãror altor persoane sã efectueze înregistrãri ale convorbirilor sau comunicãrilor realizate cu terţii, fãrã o autorizare din partea instanţei de judecatã, indiferent de natura infracţiunii şi de existenţa ori inexistenţa unui proces penal în curs.
Judecãtoria Arad - Secţia penalã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât prevederile de lege criticate nu aduc nicio atingere dispoziţiilor din Constituţie şi din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale invocate de autorul excepţiei.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 91^6 alin. 2 din Codul de procedurã penalã, modificate prin Legea nr. 356/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã penalã, precum şi pentru modificarea altor legi, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006, având urmãtorul cuprins: "Înregistrãrile prevãzute în prezenta secţiune, efectuate de pãrţi sau de alte persoane, constituie mijloace de probã când privesc propriile convorbiri sau comunicãri pe care le-au purtat cu terţii. Orice alte înregistrãri pot constitui mijloace de probã dacã nu sunt interzise de lege."
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor prevederi de lege, autorul excepţiei invocã încãlcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 26 privind dreptul la respectarea şi ocrotirea de cãtre autoritãţile publice a vieţii intime, familiale şi private, precum şi ale art. 20 referitoare la preeminenţa tratatelor internaţionale privind drepturile omului, raportate la prevederile art. 8 privind dreptul la respectarea vieţii private şi de familie din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã prevederile art. 91^6 alin. 2 din Codul de procedurã penalã au mai fost supuse controlului instanţei de contencios constituţional, prin raportare la aceleaşi dispoziţii din Constituţie şi din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, invocate şi în prezenta cauzã, şi cu motivãri similare. Astfel, prin <>Decizia nr. 593 din 21 septembrie 2006, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 856 din 19 octombrie 2006, respingând ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate, Curtea a statuat cã raţiunea reglementãrii în conţinutul art. 91^6 alin. 2 din Codul de procedurã penalã a posibilitãţii ca înregistrãrile prezentate de pãrţi sã poatã "constitui mijloace de probã, dacã nu sunt interzise de lege" este aceea ca oricine care are o probã ce poate servi aflãrii adevãrului sã o poatã prezenta, dispoziţiile respective fiind aplicabile în cazul surprinderii în mod spontan a unor fapte sau întâmplãri ce sunt înregistrate prin mijloace audio sau video. Folosirea unor astfel de înregistrãri ca mijloc de probã într-un proces penal este în concordanţã cu prevederile art. 53 din Constituţie, care recunosc legitimitatea unor restrângeri ale exerciţiului unor drepturi sau libertãţi, inclusiv ale exerciţiului dreptului la respectarea şi ocrotirea de cãtre autoritãţile publice a vieţii intime, familiale şi private - invocat în motivarea excepţiei -, dacã acestea se fac prin lege şi în vederea apãrãrii unor valori sociale importante, precum desfãşurarea instrucţiei penale sau prevenirea faptelor penale.
Mai mult, legislaţia procesual-penalã prevede suficiente garanţii în vederea înlãturãrii unor eventuale abuzuri, dispoziţiile art. 91^6 alin. 2 din Codul de procedurã penalã aplicându-se numai în cazul sãvârşirii unei infracţiuni, când, în vederea aflãrii adevãrului, înregistrãrile pot fi supuse expertizei (art. 91^6 alin. 1), pãrţile având posibilitatea contestãrii lor potrivit prevederilor art. 64, 67 şi 68 din Codul de procedurã penalã.
Prin decizia mai sus menţionatã, Curtea a mai reţinut cã dispoziţiile de lege criticate nu aduc atingere nici art. 8 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, care, în paragraful 2, admite amestecul unei autoritãţi publice în exercitarea dreptului la respectarea vieţii private şi familiale a persoanei, a domiciliului sãu şi a corespondenţei sale, în mãsura în care acest amestec este prevãzut de lege şi dacã constituie o mãsurã care, într-o societate democraticã, este necesarã pentru securitatea naţionalã, siguranţa publicã, bunãstarea economicã a ţãrii, apãrarea ordinii şi prevenirea faptelor penale. Culegerea de informaţii şi date cu privire la pregãtirea sãvârşirii unor infracţiuni sau la derularea acţiunilor cu caracter infracţional se realizeazã, fãrã îndoialã, în scopul desfãşurãrii instrucţiei penale (chiar dacã se face anterior momentului începerii urmãririi penale) şi constituie unul dintre cele mai eficiente mijloace de prevenire a faptelor penale.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate pronunţatã de Curte prin decizia menţionatã anterior, precum şi considerentele care au fundamentat-o îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 91^6 alin. 2 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Cosmin-Doru Cotarcã în Dosarul nr. 14.904/55/2009 al Judecãtoriei Arad - Secţia penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 7 decembrie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Oana Cristina Puicã
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
