Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cãtãlina Gliga.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 58 din Codul familiei, excepţie ridicatã de Octavian Paul Tatcu în Dosarul nr. 15.723/299/2009 al Judecãtoriei Sectorului 1 Bucureşti - Secţia civilã.
La apelul nominal rãspunde, pentru autorul excepţiei de neconstituţionalitate, avocatul Cornel Nichifor, cu împuternicire avocaţialã depusã în şedinţã, lipsã fiind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului autorului excepţiei, care solicitã admiterea acesteia, deoarece, prin dispoziţiile criticate din Codul familiei, se creeazã discriminãri între copilul din cãsãtorie şi copilul din afara cãsãtoriei. Astfel, copilul din afara cãsãtoriei ajuns la vârsta de 18 ani este în imposibilitate de a se apãra în situaţia în care tatãl ridicã problema paternitãţii.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiatã, a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece astfel cum stabilirea paternitãţii din cãsãtorie se face prin aplicarea prezumţiei de paternitate, stabilirea paternitãţii din afara cãsãtoriei se face prin recunoaştere voluntarã sau prin acţiune în justiţie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 2 martie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 15.723/299/2009, Judecãtoria Sectorului 1 Bucureşti Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 58 din Codul familiei. Excepţia a fost invocatã de Octavian Paul Tatcu într-o cauzã civilã având ca obiect tãgadã paternitate.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia aratã cã art. 55 din Codul familiei stabileşte faptul cã acţiunea în tãgada paternitãţii este prescriptibilã, în termenul instituit prin modificãrile aduse de <>Legea nr. 288/2007, fiind aplicabilã copilului din cãsãtorie, în timp ce acţiunea în contestarea recunoaşterii, prevãzutã de art. 58 din Codul familiei, este aplicabilã copilului din afara cãsãtoriei, fiind imprescriptibilã extinctiv. Aşa fiind, apreciazã cã existã un regim diferit şi o inegalitate de tratament, instituite între copiii din cãsãtorie şi cei din afara cãsãtoriei, în ceea ce priveşte prescriptibilitatea acţiunii în tãgada paternitãţii, ceea ce contravine art. 48 alin. (3) din Constituţie. Din perspectiva autorului excepţiei, aspectele teoretice care fac distincţie între tãgada paternitãţii şi contestarea recunoaşterii sunt lipsite de relevanţã juridicã, întrucât în ambele situaţii finalitatea este aceeaşi, şi anume, modificarea stãrii civile a copilului. Astfel, considerã cã textul de lege criticat din Codul familiei introduce o discriminare clarã pentru copiii din afara cãsãtoriei, comparativ cu cei rezultaţi din cãsãtorie.
Judecãtoria Sectorului 1 Bucureşti - Secţia civilã considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, reglementarea criticatã fiind conformã cu dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi art. 48 alin. (3) din Legea fundamentalã.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 58 din Codul familiei, care prevãd cã:
"Recunoaşterea care nu corespunde adevãrului poate fi contestatã de orice persoanã interesatã.
Dacã recunoaşterea este contestatã de mamã, de cel recunoscut sau de descendenţii acestuia, dovada paternitãţii este în sarcina autorului recunoaşterii sau a moştenitorilor sãi."
Autorul excepţiei susţine cã prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi şi art. 48 alin. (3) potrivit cãrora copiii din afara cãsãtoriei sunt egali în faţa legii cu cei din cãsãtorie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã stabilirea filiaţiei faţã de tatã diferã în cazul copilului din cãsãtorie faţã de cazul copilului din afara cãsãtoriei. Astfel, paternitatea din cãsãtorie se stabileşte prin aplicarea prezumţiei de paternitate, reglementatã în art. 53 din Codul familiei, potrivit cãruia "copilul nãscut în timpul cãsãtoriei are ca tatã pe soţul mamei", în timp ce paternitatea din afara cãsãtoriei se poate stabili fie prin recunoaşterea voluntarã din partea pretinsului tatã, fie prin acţiune în justiţie pentru stabilirea paternitãţii.
Prevederile art. 58 din Codul familiei se referã la recunoaşterea paternitãţii copilului din afara cãsãtoriei, care poate fi contestatã de orice persoanã interesatã. Recunoaşterea de paternitate este atât o mãrturisire, prin care un bãrbat declarã cã un copil este al sãu, cât şi un act juridic, care creeazã legãtura de filiaţie dintre tatã şi copil, act juridic ce poate fi contestat atunci când nu corespunde adevãrului. Legiuitorul a conferit calitate procesualã activã tuturor persoanelor care dovedesc un interes patrimonial sau nepatrimonial, tocmai pentru a apãra interesul minorului de a avea o stare civilã conformã cu realitatea, primul interesat în stabilirea paternitãţii din afara cãsãtoriei fiind copilul.
Ca atare, din acest punct de vedere, Curtea constatã cã nu existã nicio discriminare între copiii din cãsãtorie şi cei din afara cãsãtoriei, deoarece, astfel cum este reglementatã, în mod specific, tãgada de paternitate, care are ca obiect rãsturnarea prezumţiei de paternitate, este necesarã şi reglementarea contestãrii recunoaşterii paternitãţii din afara cãsãtoriei, în ambele cazuri urmãrindu-se stabilirea paternitãţii conforme cu realitatea, fãrã nicio discriminare între copiii din cãsãtorie şi cei din afara cãsãtoriei.
În acest context, Curtea a constatat, în jurisprudenţa sa constantã, cã legiuitorul trebuie sã aibã în vedere interesul exclusiv al copilului, în acelaşi sens fiind şi dispoziţiile art. 3 alin. 1 din Convenţia cu privire la drepturile copilului, ratificatã de România prin <>Legea nr. 18/1990, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 13 iunie 2001, potrivit cãrora, "În toate acţiunile care privesc copiii, întreprinse de instituţiile de asistenţã socialã publice sau private, de instanţele judecãtoreşti, autoritãţile administrative sau de organele legislative, interesele copilului vor prevala".
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 58 din Codul familiei, excepţie ridicatã de Octavian Paul Tatcu în Dosarul nr. 15.723/299/2009 al Judecãtoriei Sectorului 1 Bucureşti - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 7 decembrie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
