Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.550 din 17 noiembrie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 96 alin. (2) pct. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului si ale art. 322 pct. 2 si 5 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 54 din 25 ianuarie 2010
Ioan Vida - preşedinte
Acsinte Gaspar - judecãtor
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Carmen-Cãtãlina Gliga - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 96 alin. (2) pct. 1 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului şi ale art. 322 pct. 2 şi 5 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Navigator" - S.R.L. din Timişoara în Dosarul nr. 7.043/30/2008 al Tribunalului Timiş - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 1 iunie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 7.043/30/2008, Tribunalul Timiş - Secţia comercialã şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 96 alin. (2) pct. 1 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului şi ale art. 322 pct. 2 şi 5 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Navigator" - S.R.L. din Timişoara într-o cauzã având ca obiect soluţionarea cererii de revizuire a unei decizii civile.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã dispoziţiile <>art. 96 alin. (2) pct. 1 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2005 deschide calea unor abuzuri din partea autoritãţii competente pentru protecţia mediului, în condiţiile în care o persoanã este sancţionatã pentru nedepunerea documentelor necesare eliberãrii avizului de mediu, fãrã sã se prevadã un termen în care autoritatea menţionatã are obligaţia sã elibereze aceste documente. Referitor la dispoziţiile art. 322 pct. 2 şi 5 din Codul de procedurã civilã, susţine cã acestea sunt neconstituţionale, întrucât limiteazã motivele de revizuire şi nu prevãd posibilitatea atacãrii tuturor hotãrârilor judecãtoreşti pe calea revizuirii.
Tribunalul Timiş - Secţia comercialã şi de contencios administrativ nu şi-a exprimat opinia asupra temeiniciei excepţiei de neconstituţionalitate.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, cu referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 96 alin. (2) pct. 1 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.196 din 30 decembrie 2005, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 256/2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 din 6 iulie 2006, şi ale art. 322 pct. 2 şi 5 din Codul de procedurã civilã.
Dispoziţiile <>art. 96 alin. (2) pct. 1 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2005 , modificate prin art. I pct. 46 din Legea nr. 265/2006 pentru aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, au urmãtorul conţinut: "(2) Constituie contravenţii şi se sancţioneazã cu amendã de la 5.000 lei (RON) la 10.000 lei (RON), pentru persoane fizice, şi de la 30.000 lei (RON) la 60.000 lei (RON), pentru persoane juridice, încãlcarea urmãtoarelor prevederi legale:
1. obligaţia persoanelor fizice şi juridice de solicitare şi obţinere a actelor de reglementare conform prevederilor legale, precum şi a acordului de import/export şi a autorizaţiilor privind organismele modificate genetic, conform prevederilor legale, în termenele stabilite de autoritate; [...]".
Dispoziţiile art. 322 pct. 2 şi 5 din Codul de procedurã civilã au urmãtorul cuprins: "Revizuirea unei hotãrâri rãmase definitivã în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotãrâri datã de o instanţã de recurs atunci când evocã fondul, se poate cere în urmãtoarele cazuri: [...]
2. dacã s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decât s-a cerut; [...]
5. dacã, dupã darea hotãrârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reţinute de partea potrivnicã sau care nu au putut fi înfãţişate dintr-o împrejurare mai presus de voinţa pãrţilor, ori dacã s-a desfiinţat sau s-a modificat hotãrârea unei instanţe pe care s-a întemeiat hotãrârea a cãrei revizuire se cere."
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine cã prevederile de lege criticate încalcã dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în faţa legii şi art. 21 privind accesul liber la justiţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã urmãtoarele:
Cu privire la dispoziţiile <>art. 96 alin. (2) pct. 1 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2005 , Curtea s-a mai pronunţat prin <>Decizia nr. 784 din 1 iulie 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 571 din 29 iulie 2008, statuând cã acestea instituie contravenţii şi sancţiuni contravenţionale corespunzãtoare pentru nerespectarea unor prevederi legale referitoare la solicitarea şi obţinerea avizului de mediu, ceea ce nu este de naturã a înfrânge accesul liber la justiţie al persoanei interesate şi nici dreptul la un proces echitabil, cu toate garanţiile sale. În cadrul soluţionãrii plângerii contravenţionale împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, instanţa de judecatã va verifica legalitatea şi temeinicia actului administrativ şi va administra probe pentru a stabili adevãrul, fãrã ca una dintre pãrţi - în speţã, autoritatea competentã pentru protecţia mediului - sã fie privilegiatã, astfel cum pretinde autorul excepţiei.
Referitor la dispoziţiile art. 322 pct. 5 din Codul de procedurã civilã, Curtea s-a mai pronunţat prin <>Decizia nr. 207 din 28 februarie 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 2 mai 2008, statuând cã acestea sunt norme de procedurã, iar, în conformitate cu dispoziţiile art. 126 alin. (2) şi ale art. 129 din Constituţie, procedura de judecatã şi exercitarea cãilor de atac împotriva hotãrârilor judecãtoreşti sunt stabilite numai prin lege. Din aceste prevederi constituţionale reiese cã legiuitorul are libertatea de a stabili condiţiile în care pãrţile interesate şi Ministerul Public pot exercita cãile de atac, cu respectarea normelor şi principiilor consacrate prin Legea fundamentalã şi prin actele juridice internaţionale la care România este parte.
Prin aceeaşi decizie, Curtea a constatat cã dispoziţiile criticate nu încalcã dreptul de acces liber la justiţie, ci, dimpotrivã, constituie o garanţie a respectãrii art. 21 din Legea fundamentalã, asigurând totodatã soluţionarea litigiului cu respectarea garanţiei privind aflarea adevãrului.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţiile pronunţate prin deciziile menţionate, cât şi considerentele acestora, sunt valabile şi în prezenta cauzã.
Pentru aceleaşi argumente, Curtea constatã cã nici dispoziţiile art. 322 pct. 2 din Codul de procedurã civilã nu contravin prevederilor art. 16 şi 21 din Constituţie.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 96 alin. (2) pct. 1 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului şi ale art. 322 pct. 2 şi 5 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Navigator" - S.R.L. din Timişoara în Dosarul nr. 7.043/30/2008 al Tribunalului Timiş - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 17 noiembrie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
__________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
