Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.548 din 6 decembrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 373^1 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 56 din 24 ianuarie 2012
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Ioniţa Cochinţu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 373^1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Guler Gerea Ayten în Dosarul nr. 12.290/280/2010 al Judecãtoriei Piteşti - Secţia civilã şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 288D/2011.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 9 februarie 2011, pronunţatã în Dosarul nr. 12.290/280/2010, Judecãtoria Piteşti - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 373^1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Guler Gerea Ayten într-o cauzã având ca obiect soluţionarea unei cereri de încuviinţare silitã.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã prin reglementarea modului de soluţionare a cererii de încuviinţare a executãrii silite, prin art. 373^1 din Codul de procedurã civilã, se creeazã o limitare a posibilitãţilor persoanelor interesate de a formula apãrãri şi probe, ceea ce reprezintã o încãlcare a dreptului la un proces echitabil şi a dreptului la proprietatea privatã.
Judecãtoria Piteşti - Secţia civilã opineazã în sensul cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, prin raportare strictã la condiţiile şi argumentele aduse în cauzã. Procedura încuviinţãrii executãrii silite este o procedurã necontencioasã, în cadrul cãreia instanţa de executare competentã verificã doar îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate prevãzute de art. 373^1 din Codul de procedurã civilã, fiind guvernatã de regulile prevãzute de art. 331 şi urmãtoarele din Codul de procedurã civilã.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze prezenta excepţie.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 373^1 din Codul de procedurã civilã, care au urmãtorul cuprins:
- Art. 373^1: "Cererea de executare silitã, însoţitã de titlul executoriu, se depune la executorul judecãtoresc, dacã legea nu prevede altfel. Acesta, în termen de cel mult 5 zile de la înregistrarea cererii, va solicita instanţei de executare încuviinţarea executãrii silite, înaintându-i în copie cererea de executare şi titlul respectiv.
Instanţa de executare încuviinţeazã executarea silitã a obligaţiei stabilite prin titlul executoriu, printr-o singurã încheiere datã în camera de consiliu, fãrã citarea pãrţilor, în termen de cel mult 7 zile de la înregistrarea cererii de încuviinţare a executãrii silite.
În temeiul încheierii prin care se admite cererea de încuviinţare a executãrii silite, executorul judecãtoresc poate proceda la executarea silitã a obligaţiei stabilite prin titlul executoriu în oricare dintre formele prevãzute de lege, dispoziţiile art. 371^1 alin. 3 aplicându-se în mod corespunzãtor. Încuviinţarea executãrii silite este de drept valabilã şi pentru titlurile executorii care se vor emite de executorul judecãtoresc în cadrul procedurii de executare silitã încuviinţate.
Instanţa poate respinge cererea de încuviinţare a executãrii silite numai dacã:
1. cererea de executare silitã este de competenţa altui organ de executare decât cel sesizat;
2. titlul nu a fost învestit cu formulã executorie, dacã, potrivit legii, aceastã cerinţã este necesarã pentru pornirea executãrii silite;
3. creanţa nu este certã, lichidã şi exigibilã;
4. titlul cuprinde dispoziţii care nu se pot aduce la îndeplinire prin executare silitã;
5. existã alte impedimente prevãzute de lege.
Încheierea prin care instanţa admite cererea de încuviinţare a executãrii silite nu este supusã niciunei cãi de atac. Încheierea prin care se respinge cererea de încuviinţare a executãrii silite poate fi atacatã cu recurs numai de cãtre creditor, în termen de 5 zile de la comunicare.
În tot cursul executãrii, executorul judecãtoresc este obligat sã aibã rol activ, stãruind, prin toate mijloacele admise de lege, pentru realizarea integralã şi cu celeritate a obligaţiei prevãzute în titlul executoriu, cu respectarea dispoziţiilor legii, a drepturilor pãrţilor şi ale altor persoane interesate.
Dacã socoteşte cã este în interesul executãrii, executorul judecãtoresc îl va putea invita pe debitor pentru a-i cere, în scris, în condiţiile legii, lãmuriri în legãturã cu veniturile şi bunurile sale, inclusiv cele aflate în proprietate comunã pe cote-pãrţi sau în devãlmãşie, asupra cãrora se poate efectua executarea, cu arãtarea locului unde se aflã acestea, precum şi pentru a-l determina sã execute de bunã voie obligaţia sa, arãtându-i consecinţele la care s-ar expune în cazul continuãrii executãrii silite. În toate cazurile, debitorul va fi informat cu privire la cuantumul estimativ al cheltuielilor de executare.
Refuzul nejustificat al debitorului de a se prezenta ori de a da lãmuririle necesare, precum şi darea de informaţii incomplete ori eronate atrag rãspunderea acestuia pentru toate prejudiciile cauzate, precum şi aplicarea sancţiunii prevãzute de art. 108^2 alin. 2, dacã fapta nu întruneşte elementele constitutive ale unei fapte prevãzute de legea penalã.
În situaţia prevãzutã la art. 371^7 alin. 1, executorul judecãtoresc este dator sã punã în vedere pãrţii sã îşi îndeplineascã de îndatã obligaţia de avansare a cheltuielilor de executare."
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiţie şi art. 44 referitor la dreptul de proprietate privatã. De asemenea, este invocat art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã autorul acesteia este nemulţumit de faptul cã în cadrul procedurii de încuviinţare silitã, prevãzutã la art. 373^1 din Codul de procedurã civilã, nu poate formula probe şi apãrãri, fapt ce îi limiteazã liberul acces la justiţie.
Curtea observã cã asupra prevederilor legale criticate s-a mai pronunţat, constatând cã sunt constituţionale. Astfel, prin Decizia nr. 1.063 din 14 iulie 2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 763 din 28 octombrie 2011, sau prin Decizia nr. 812 din 3 iunie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 530 din 29 iulie 2010, Curtea a constatat cã dispoziţiile legale criticate instituie reguli speciale de procedurã privind exercitarea cãilor de atac.
Raţiunea pentru care legiuitorul a înlãturat, atât pentru creditor, cât şi pentru debitor, calea de atac împotriva încheierii de încuviinţare a cererii de executare silitã este aceea a celeritãţii ce se justificã în aceastã etapã procesualã. Astfel, creditorul este lipsit de interes sã atace o hotãrâre prin care i s-a admis cererea, iar debitorul are posibilitatea de a-şi apãra drepturile, în raport cu orice incident de executare silitã, pe calea contestaţiei la executare.
Curtea reţine cã procedura încuviinţãrii executãrii silite este o procedurã necontencioasã, în cadrul cãreia instanţa de executare competentã verificã doar îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate prevãzute de art. 373^1 din Codul de procedurã civilã, fiind guvernatã de regulile prevãzute de art. 331 şi urmãtoarele din Codul de procedurã civilã.
Prevederile art. 373^1 din Codul de procedurã civilã în integralitatea lor nu pot fi interpretate şi aplicate în mod izolat, ci numai coroborate cu celelalte dispoziţii procedurale privind executarea silitã, astfel cã, în cazul încuviinţãrii executãrii silite, debitorul are dreptul sã formuleze contestaţie la executare, unde îşi poate formula toate apãrãrile pe care înţelege sã se sprijine.
Curtea observã cã debitorul are posibilitatea sã îşi apere drepturile în raport cu orice incident de executare silitã pe calea contestaţiei la executare, care este o procedurã contencioasã, în cadrul cãreia se administreazã probe cu respectarea principiului contradictorialitãţii ce guverneazã procesul civil.
Aşadar, Curtea nu poate reţine încãlcarea dispoziţiilor art. 21 şi art. 44 din Constituţie şi nici a celor ale art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, excepţia de neconstituţionalitate urmând a fi respinsã ca neîntemeiatã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 373^1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Guler Gerea Ayten în Dosarul nr. 12.290/280/2010 al Judecãtoriei Piteşti - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 6 decembrie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ioniţa Cochinţu
----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
