Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.535 din 28 noiembrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 68 din 27 ianuarie 2012
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Ioniţa Cochinţu - magistrat-asistent
Cu participarea, în şedinţa publicã din data de 4 octombrie 2011, a reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevãzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, excepţie ridicatã de Lenuţa Acriva în Dosarul nr. 13.061/196/2010 al Judecãtoriei Brãila - Secţia civilã, precum şi de Vasile Mustãţea şi Tudorel Rãzmeriţã în dosarele nr. 3.397/233/2011 şi nr. 6.559/233/2011 ale Judecãtoriei Galaţi - Secţia civilã şi care formeazã obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 483D/2011, nr. 981D/2011 şi 992D/2011.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publicã din 4 octombrie 2011, când, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, Curtea a dispus conexarea dosarelor nr. 981D/2011 şi 992D/2011 la Dosarul nr. 483D/2011, care a fost primul înregistrat, iar în temeiul art. 57 şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, a dispus amânarea pronunţãrii pentru data de 25 octombrie 2011, 2 noiembrie 2011, 10 noiembrie 2011 şi 28 noiembrie 2011.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 28 februarie 2011, pronunţatã în Dosarul nr. 13.061/196/2010, Judecãtoria Brãila - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevãzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.
Prin Încheierea din 10 iunie 2011 şi Sentinţa civilã nr. 6.848 din 21 iunie 2011, pronunţate în dosarele nr. 3.397/233/2011 şi nr. 6.559/233/2011, Judecãtoria Galaţi - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevãzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.
Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de Lenuţa Acriva, Vasile Mustãţea şi Tudorel Rãzmeriţã în cauze având ca obiect soluţionarea unor contestaţii la executare.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia aratã cã prin Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 71/2009 drepturile salariale ale cetãţenilor şi "materializarea acestora", consfinţite printr-o hotãrâre judecãtoreascã definitivã, nu sunt garantate. Este încãlcat art. 16 din Constituţie, deoarece statul este scutit de plata creanţelor datorate cetãţenilor sãi, fãrã a fi penalizat, în schimb, orice cetãţean, inclusiv personalul bugetar afectat de aceastã ordonanţã de urgenţã, este supus penalitãţilor fiscale cu dobânzi la eventuale restanţe la impozite sau alte dãri cãtre statul român. Prevederile criticate creeazã şi o discriminare între personalul bugetar care lucreazã în aparatul juridic şi ceilalţi bugetari, întrucât "primii pot continua executãrile începute pentru drepturile salariale, pe când bugetarilor din alte sectoare de activitate li se suspendã de drept orice executare silitã începutã".
În opinia autorilor excepţiei sunt înfrânte şi prevederile art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, care prevãd cã statutul funcţionarilor publici se reglementeazã prin lege organicã, întrucât prin Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 71/2009 se împiedicã "producerea efectelor unei legi organice" prin care au fost reglementate atât statutul, cât şi drepturile salariale ale funcţionarilor publici.
Considerã cã este încãlcat şi art. 53 din Constituţie, deoarece Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 71/2009 nu respectã cerinţele prevãzute de aceste dispoziţii constituţionale, în mod special cele referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi numai prin lege, dacã situaţia o impune şi mãsura restrângerii trebuie sã fie aplicatã în mod nediscriminatoriu şi fãrã a aduce atingere dreptului sau a libertãţii.
De asemenea, prin lipsirea personalului din sectorul bugetar de folosirea sumelor de bani ce i se cuvin ca remuneraţie, pe o perioadã îndelungatã, sunt încãlcate prevederile constituţionale referitoare la crearea condiţiilor necesare pentru creşterea calitãţii vieţii.
Judecãtoria Brãila - Secţia civilã, în Dosarul nr. 483D/2011, apreciazã cã dispoziţiile criticate sunt neconstituţionale în mãsura în care prin acest act normativ se suspendã executarea unor hotãrâri judecãtoreşti având ca obiect creanţe împotriva statului, care sunt garantate în temeiul art. 44 alin. (1) din Constituţie, creanţele având caracterul unui bun în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Judecãtoria Galaţi - Secţia civilã, în Dosarul nr. 981D/2011, aratã cã dispoziţiile criticate sunt neconstituţionale. Se aratã cã prin Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 71/2009 se instituie o procedurã specialã, derogatorie, în considerarea calitãţii de debitor al statului, procedurã ce înlãturã dreptul creditorului de a urmãri silit sumele de bani aparţinând domeniului privat al statului, deşi acestea sunt supuse regimului de drept comun. Astfel, se conferã statului, deşi este debitor, privilegiul de a amâna şi eşalona sumele din bugetele instituţiilor publice necesare executãrii obligaţiilor de platã faţã de creditori.
De asemenea, considerã cã, totuşi, prevederile criticate restrâng accesul la justiţie, prin blocarea totalã a fazei executãrii, dându-se posibilitatea organelor administrative ale statului sã prelungeascã în mod nejustificat executarea titlurilor executorii deţinute de personalul care lucreazã în cadrul instituţiilor bugetare. Prin crearea unui regim juridic special, derogatoriu şi privilegiat faţã de cel de drept comun se înfrânge principiul constituţional al egalitãţii modului de ocrotire a proprietãţii private. Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 71/2009 este neconstituţionalã şi contravine şi art. 1, 21 şi 125 din Legea fundamentalã, întrucât, prin intervenţia legiuitorului într-un domeniu de competenţa exclusivã a instanţelor judecãtoreşti, cum este cel al suspendãrii executãrii silite, se încalcã principiul separaţiei puterilor în stat, iar prin împiedicarea creditorilor de a-şi valorifica drepturile se încalcã principiul accesului liber la justiţie, executarea silitã fiind una din componentele procesului civil.
În Dosarul nr. 992D/2011 apreciazã cã dispoziţiile criticate sunt constituţionale în raport cu criticile formulate de autorul excepţiei, însã sunt neconstituţionale pentru alte motive care nu fac obiectul analizei cauzei de faţã, acestea vizând ocrotirea proprietãţii private, separaţia puterilor în stat şi liberul acces la justiţie.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul, în Dosarul nr. 483D/2010, apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, punctul de vedere al Guvernului, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze prezenta excepţie.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevãzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 18 iunie 2009.
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) referitor la valorile supreme ale statului român, art. 16 alin. (1) potrivit cãruia "Cetãţenii sunt egali în faţa legii şi a autoritãţilor publice", art. 73 alin. (3) lit. j) referitor la reglementarea prin lege organicã a statutului funcţionarilor publici, art. 135 lit. f) privind creşterea condiţiilor necesare pentru creşterea calitãţii vieţii şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea reţine cã, prin mai multe decizii, a constatat constituţionalitatea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 71/2009 în raport cu critici similare de neconstituţionalitate.
Astfel, Curtea a reţinut cã Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 71/2009 reglementeazã eşalonarea plãţii unor sume prevãzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar. Instituirea acestei mãsuri a fost determinatã de existenţa unui numãr substanţial de cauze având ca obiect acordarea de drepturi salariale, care a condus la o imposibilitate a autoritãţii statale de a executa hotãrârile judecãtoreşti pronunţate deja în aceastã materie, în special în actualul context de crizã economicã. Adoptarea actului normativ supus controlului de constituţionalitate a fost determinatã de circumstanţele excepţionale care au impus instituirea unor mãsuri prin care sã fie limitatã temporar exercitarea drepturilor decurgând din hotãrârile judecãtoreşti irevocabile pronunţate în materia respectivã, fãrã ca prin aceasta sã se aducã atingere înseşi substanţei acestor drepturi.
Pentru a evita devalorizarea sumelor ce fac obiectul titlurilor executorii, ordonanţa de urgenţã prevede cã acestea se actualizeazã cu indicele preţurilor de consum, ceea ce garanteazã o executare în totalitate a creanţei. Acest mecanism asigurã executarea integralã a titlului, acordând totodatã statului posibilitatea sã identifice resursele financiare necesare achitãrii acestor sume.
Aşa fiind, Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 71/2009 are în vedere rezolvarea unei situaţii extraordinare, prin reglementarea unor mãsuri cu caracter temporar şi derogatorii de la dreptul comun în materia executãrii hotãrârilor judecãtoreşti. Mãsurile instituite urmãresc un scop legitim - asigurarea stabilitãţii economice a ţãrii - şi pãstreazã un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi obiectivul avut în vedere - executarea eşalonatã a hotãrârilor judecãtoreşti în cauzã. Totodatã, mãsurile reglementate au un caracter pozitiv, în sensul cã Guvernul recunoaşte obligaţia de platã a autoritãţii statale şi se obligã la plata eşalonatã a titlurilor executorii, modalitate de executare impusã de situaţia de excepţie pe care o reprezintã, pe de o parte, proporţia deosebit de semnificativã a creanţelor astfel acumulate împotriva statului şi, pe de altã parte, stabilitatea economicã a statului român în actualul context de crizã economicã naţionalã şi internaţionalã.
Curtea a constatat cã nu se poate reţine existenţa niciunei discriminãri între debitori, în sensul cã statul ca debitor şi-ar aroga mai multe drepturi decât debitorii persoane de drept privat în ceea ce priveşte executarea hotãrârilor judecãtoreşti. Curtea Europeanã a Drepturilor Omului a statuat cã o deosebire de tratament juridic este discriminatorie atunci când nu este justificatã în mod obiectiv şi rezonabil, aceasta însemnând cã nu urmãreşte un scop legitim sau nu pãstreazã un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi obiectivul avut în vedere. În acest sens, a se vedea hotãrârile pronunţate în cauzele "Aspecte privind regimul lingvistic în şcolile belgiene" împotriva Belgiei, 1968, paragraful 10, Marckx împotriva Belgiei, 1979, paragraful 33, Rasmussen împotriva Danemarcei, 1984, paragraful 38, Abdulaziz, Cabales şi Balkandali împotriva Regatului Unit, 1985, paragraful 72, Gaygusuz împotriva Austriei, 1996, paragraful 42, Larkos împotriva Cipru, 1999, paragraful 29, Bocancea şi alţii împotriva Moldovei, 2004, paragraful 24. Totodatã, în conformitate cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, statele beneficiazã de o anumitã marjã de apreciere în a decide dacã şi în ce mãsurã diferenţele între diversele situaţii similare justificã un tratament juridic diferit, iar scopul acestei marje variazã în funcţie de anumite circumstanţe, de domeniu şi de context. În acest sens, a se vedea hotãrârile pronunţate în cauzele "Aspecte privind regimul lingvistic în şcolile belgiene" împotriva Belgiei, 1968, Gaygusuz împotriva Austriei, 1996, Bocancea şi alţii împotriva Moldovei, 2004.
Or, în cauza de faţã, mãsura contestatã urmãreşte un scop legitim - asigurarea stabilitãţii economice a ţãrii - şi pãstreazã un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi obiectivul avut în vedere - executarea eşalonatã a hotãrârilor judecãtoreşti în cauzã. Astfel, situaţia particularã ivitã şi motivatã prin existenţa unei situaţii extraordinare este una care reclamã o diferenţã evidentã de tratament juridic.
În acest sens sunt, spre exemplu, Decizia nr. 1.151 din 28 septembrie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 16 noiembrie 2010, Decizia nr. 188 din 2 martie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 14 aprilie 2010, Decizia nr. 190 din 2 martie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 9 aprilie 2010, Decizia nr. 712 din 25 mai 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 22 iunie 2010, Decizia nr. 713 din 25 mai 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 28 iunie 2010, Decizia nr. 714 din 25 mai 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 24 iunie 2010, Decizia nr. 823 din 22 iunie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 din 30 august 2010.
Neintervenind elemente noi de naturã a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele deciziilor menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevãzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, excepţie ridicatã de Lenuţa Acriva în Dosarul nr. 13.061/196/2010 al Judecãtoriei Brãila - Secţia civilã, precum şi de Vasile Mustãţea şi Tudorel Rãzmeriţã în dosarele nr. 3.397/233/2011 şi nr. 6.559/233/2011 ale Judecãtoriei Galaţi - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 28 noiembrie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ioniţa Cochinţu
________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
