Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.523 din 15 noiembrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 114^1 alin. 3 si art. 156 alin. 1 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 56 din 24 ianuarie 2012
Acsinte Gaspar - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cãtãlina Gliga.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 114^1 alin. 3 şi art. 156 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Escape B 25 Impex" - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 49.381/3/2009 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VII-a comercialã - judecãtorul-sindic. Excepţia formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 385D/2011.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã. În acest sens face referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Sentinţa civilã din 10 februarie 2011, pronunţatã în Dosarul nr. 49.381/3/2009, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VII-a comercialã - judecãtorul-sindic a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 114^1 alin. 3 şi art. 156 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Escape B 25 Impex" - S.R.L. din Bucureşti.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine cã dispoziţiile de lege criticate încalcã prevederile constituţionale ale art. 21 şi art. 24, precum şi prevederile art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, deoarece termenele reglementate de aceste dispoziţii sunt prea scurte.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a VII-a comercialã - judecãtorul-sindic apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze prezenta excepţie.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintã dispoziţiile art. 114^1 alin. 3 şi art. 156 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, cu urmãtorul conţinut:
- Art. 114^1 alin. 3: "Primul termen de judecatã va fi stabilit astfel încât de la data primirii citaţiei pârâtul sã aibã la dispoziţie cel puţin 15 zile pentru a-şi pregãti apãrarea, iar în procesele urgente, cel puţin 5 zile. Pentru termenele urmãtoare şi primul termen fixat dupã casarea cu trimitere, determinatã de necercetarea fondului, rãmân aplicabile dispoziţiile art. 89 alin. 1.";
- Art. 156 alin. 1: "Instanţa va putea da un singur termen pentru lipsã de apãrare, temeinic motivatã."
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor dispoziţii, autoarea excepţiei invocã încãlcarea prevederilor constituţionale ale art. 11 referitor la dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 referitor la accesul liber la justiţie şi art. 24 referitor la dreptul la apãrare. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã prin Decizia nr. 448 din 15 mai 2007, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 30 mai 2007, a statuat, în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 114^1 alin. 3 din Codul de procedurã civilã, cã obligaţia pãrţilor de a-şi exercita drepturile procesuale în cadrul termenelor stabilite de lege reprezintã expresia aplicãrii principiului privind dreptul persoanei la un proces echitabil, judecat într-un termen rezonabil, potrivit prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, instituirea termenelor procesuale servind unei mai bune administrãri a justiţiei, precum şi necesitãţii aplicãrii şi respectãrii drepturilor şi garanţiilor procesuale ale pãrţilor.
De asemenea, Curtea constatã cã prin Decizia nr. 688 din 11 septembrie 2007, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 702 din 18 octombrie 2007, a statuat cã dispoziţiile art. 156 din Codul de procedurã civilã nu constituie o restrângere a dreptului la apãrare şi nici nu încalcã principiile constituţionale invocate, ci reprezintã o mãsurã de descurajare a exercitãrii cu rea-credinţã a drepturilor procesule prin cereri de amânare a procesului în scopul tergiversãrii acestuia şi al împiedicãrii înfãptuirii justiţiei.
Totodatã, facultatea instituitã pentru judecãtor, de a nu acorda un termen pentru lipsã de apãrare (caz în care se va amâna pronunţarea, la cererea pãrţii, pentru depunerea de concluzii scrise) sau de a acorda un singur termen în acest scop, implicã responsabilitatea acestuia în înfãptuirea actului de justiţie, iar pentru eventualele abuzuri sau greşeli de judecatã datorate încãlcãrii dreptului la apãrare, legea prevede remediile necesare.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie, atât considerentele, cât şi soluţia acestor decizii îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 114^1 alin. 3 şi art. 156 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Escape B 25 Impex" - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 49.381/3/2009 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VII-a comercialã - judecãtorul-sindic.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 15 noiembrie 2011.
PPREŞEDINTE,
ACSINTE GASPAR
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Mariţiu
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
