Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.517 din 15 noiembrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 lit. b) si art. 7 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 30 din 13 ianuarie 2012
Acsinte Gaspar - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cãtãlina Gliga.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. b) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii, excepţie ridicatã de Paulina Iacob în Dosarul nr. 5.349/2/2009 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 243D/2011.
La apelul nominal rãspunde consilierul juridic Mihaela Jugaru pentru Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii, cu delegaţia depusã în şedinţa publicã. Lipseşte autorul excepţiei de neconstituţionalitate, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 435D/2011, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicatã de intervenienta Organizaţia pentru Apãrarea Drepturilor Omului, în interesul pãrţii Gheorghe Nemeş, în Dosarul nr. 8.159/2/2009 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal rãspunde consilierul juridic Mihaela Jugaru pentru Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii, cu delegaţia depusã în şedinţa publicã, lipsind autorul excepţiei de neconstituţionalitate, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 514D/2011, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. b) şi ale art. 7 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii, ridicatã de Eugen Jecan în Dosarul nr. 3.651/2/2010 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal rãspunde consilierul juridic Mihaela Jugaru pentru Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii, cu delegaţia depusã în şedinţa publicã, lipsind autorul excepţiei de neconstituţionalitate, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 971D/2011, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. b) teza a doua şi teza a treia din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii, ridicatã de Georgeta Iuliana Gheorghe (fostã Panã) în Dosarul nr. 10.113/2/2009 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal rãspunde consilierul juridic Mihaela Jugaru pentru Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii, cu delegaţia depusã în şedinţa publicã, lipsind autorul excepţiei de neconstituţionalitate, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.
Consilierul juridic al Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii este de acord cu conexarea.
Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexãrii cauzelor.
Curtea, având în vedere identitatea parţialã de obiect al cauzelor, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, raportate la art. 164 din Codul de procedurã civilã, dispune conexarea dosarelor nr. 435D/2011, nr. 514D/2011 şi nr. 971D/2011 la Dosarul nr. 243D/2011, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul consilierului juridic al Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii, care solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, invocând în acest sens jurisprudenţa constantã a Curţii Constituţionale.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiatã, sens în care invocã jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 18 ianuarie 2011, pronunţatã în Dosarul nr. 5.349/2/2009, prin Încheierea din 4 martie 2011, pronunţatã în Dosarul nr. 8.159/2/2009, prin Încheierea din 15 martie 2011, pronunţatã în Dosarul nr. 3.651/2/2010, şi prin Sentinţa civilã nr. 2.527 din 30 martie 2011, pronunţatã în Dosarul nr. 10.113/2/2009, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. b) şi art. 7 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de pârâta Paulina Iacob, de intervenienta Organizaţia pentru Apãrarea Drepturilor Omului în interesul pârâtului Gheorghe Nemeş, de Eugen Jecan şi de Georgeta Iuliana Gheorghe (fostã Panã) în cauze având ca obiect soluţionarea unor acţiuni în constatarea calitãţii de colaborator al Securitãţii.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţã, cã prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale, deoarece se referã generic la "informaţii, indiferent sub ce formã", fãrã a ţine seama de posibilitatea exercitãrii unor violenţe care au influenţat efectiv voinţa celui obligat sã dea informaţii (art. 955 şi art. 956 din Codul civil). Totodatã, textul criticat discrimineazã pe criterii de vârstã, întrucât existã subiecţi la care se aplicã legea şi subiecţi la care legea este imposibil de aplicat. De asemenea, orice lege dispune numai pentru viitor şi nu poate dispune pentru faptele sãvârşite înaintea emiterii legii, pentru simplul fapt cã la momentul aşaziselor fapte incriminate, neexistând o lege care sã le incrimineze, este evident cã acestea erau legale. Or, nimeni nu poate aprecia cã peste 50 de ani nu va veni o lege care sã incrimineze faptele sãvârşite în urmã cu 50 de ani, aspect care încalcã principiul constituţional al dispoziţiei legii doar pentru viitor.
Totodatã, aratã cã textul de lege criticat contravine şi prevederilor constituţionale referitoare la viaţa intimã, familialã şi privatã şi la secretul corespondenţei şi al convorbirilor, deoarece "se aduce prin lege în faţa instanţei şi a opiniei publice corespondenţa, convorbirile telefonice, practic întreaga viaţã intimã şi privatã".
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal considerã cã textul de lege criticat nu încalcã drepturile şi libertãţile fundamentale constituţionale invocate de autorii excepţiei de neconstituţionalitate.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 2 lit. b) şi art. 7 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, astfel cum acestea au fost modificate prin pct. 3 şi pct. 14 al articolului unic din Legea nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii, lege publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2008.
Textele de lege criticate au urmãtorul cuprins:
- Art. 2 lit. b): "În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţã, termenii şi expresiile de mai jos au urmãtoarea semnificaţie: [...] b) colaborator al Securitãţii - persoana care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formã, precum note şi rapoarte scrise, relatãri verbale consemnate de lucrãtorii Securitãţii, prin care se denunţau activitãţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrãdirea drepturilor şi libertãţilor fundamentale ale omului. Persoana care a furnizat informaţii cuprinse în declaraţii, procesele-verbale de interogatoriu sau de confruntare, date în timpul anchetei şi procesului, în stare de libertate, de reţinere ori de arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetatã, fie judecatã şi condamnatã, nu este consideratã colaborator al Securitãţii, potrivit prezentei definiţii, iar actele şi documentele care consemnau aceste informaţii sunt consideratã parte a propriului dosar. Persoanele care, la data colaborãrii cu Securitatea, nu împliniserã 16 ani, nu sunt avute în vedere de prezenta definiţie, în mãsura în care se coroboreazã cu alte probe. Colaborator al Securitãţii este şi persoana care a înlesnit culegerea de informaţii de la alte persoane, prin punerea voluntarã la dispoziţia Securitãţii a locuinţei sau a altui spaţiu pe care îl deţinea, precum şi cei care, având calitatea de rezidenţi ai Securitãţii, coordonau activitatea informatorilor;";
- Art. 7: "(1) În baza verificãrilor prevãzute la art. 6 alin. (1), direcţia de specialitate întocmeşte o notã de constatare cu privire la existenţa sau inexistenţa calitãţii de lucrãtor al Securitãţii sau de colaborator al acesteia pentru persoana care a fãcut obiectul verificãrii.
(2) Nota de constatare se înainteazã Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii, însoţitã de întreaga documentaţie care a stat la baza întocmirii ei, precum şi de avizul Direcţiei juridice din cadrul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii.
(3) Nota de constatare a calitãţii de lucrãtor al Securitãţii sau de colaborator al acesteia cuprinde: numele, prenumele, numele conspirativ, acolo unde existã, ale persoanei verificate, perioada activitãţii în cadrul Securitãţii sau a colaborãrii cu aceasta, în sensul prezentei ordonanţe de urgenţã, precum şi lista documentelor pe baza cãrora a fost emisã."
Autorii excepţiei de neconstituţionalitate considerã cã prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 15 privind universalitatea, ale art. 16 privind egalitatea în faţa legii, ale art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, ale art. 22 privind dreptul la viaţã şi la integritate fizicã şi psihicã, ale art. 23 privind libertatea individualã, ale art. 26 privind viaţa intimã, familialã şi privatã, ale art. 28 privind secretul corespondenţei şi ale art. 30 privind libertatea de exprimare, precum şi ale art. 33 din Constituţia României din 1965 şi ale art. 17 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã s-a mai pronunţat în numeroase cazuri asupra prevederilor de lege criticate, constatând cã acestea nu contravin dispoziţiilor constituţionale şi convenţionale invocate.
Astfel, prin Decizia nr. 899 din 6 iulie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 604 din 26 august 2010, Curtea, cu majoritate de voturi, a respins excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 ca neîntemeiatã, reţinând cã prevederile ordonanţei permit instanţei de contencios administrativ ca, în cadrul acţiunii în constatare cu care a fost sesizatã, sã procedeze la cenzurarea "Notei de constatare" şi sã uzeze de toate mijloacele procedurale în cadrul procesului, pentru stabilirea adevãrului.
Prin Decizia nr. 815 din 19 mai 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 394 din 11 iunie 2009, Curtea Constituţionalã a statuat cã, "În condiţiile în care acţiunea în constatarea calitãţii de lucrãtor al Securitãţii este introdusã la o instanţã de judecatã, a cãrei hotãrâre poate fi atacatã cu recurs, dispoziţiile Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 nu sunt de naturã a încãlca dreptul la un proces echitabil şi dreptul la apãrare, pãrţile având, deopotrivã, posibilitatea de a uza de garanţiile prevãzute de legea procesualã civilã pentru a-şi susţine poziţia asupra problemelor de fapt şi de drept.
Mai mult, deoarece, potrivit dispoziţiilor art. 1169 din Codul civil, «cel ce face o propunere înaintea judecãţii trebuie sã o dovedeascã», este asigurat echilibrul procesual al pãrţilor în litigiu, dându-se totodatã expresie principiului aflãrii adevãrului, statuat de art. 129 alin. 5 din Codul de procedurã civilã, potrivit cãruia «Judecãtorii au îndatorirea sã stãruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşealã privind aflarea adevãrului în cauzã, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectã a legii, în scopul pronunţãrii unei hotãrâri temeinice şi legale. Ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le considerã necesare, chiar dacã pãrţile se împotrivesc»."
Întrucât criticile de neconstituţionalitate din prezenta cauzã privesc, în esenţã, aceleaşi aspecte şi având în vedere cã nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţiile deciziilor menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.
Cât priveşte raportarea la norme ale Constituţiei din anul 1965, Curtea constatã cã aceasta nu poate fi primitã, deoarece - în cadrul controlului de constituţionalitate - Curtea Constituţionalã poate analiza doar conformitatea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 cu prevederile Constituţiei din anul 1991, revizuitã în anul 2003, în baza principiului tempus regit actum, din moment ce aceste douã acte normative au fost adoptate sub imperiul Constituţiei din anul 1991.
Curtea mai reţine cã celelalte dispoziţii din Constituţie şi din actele internaţionale invocate nu au legãturã cu cauza de faţã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. b) şi art. 7 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii, excepţie ridicatã de Paulina Iacob în Dosarul nr. 5.349/2/2009, de intervenienta Organizaţia pentru Apãrarea Drepturilor Omului în interesul pârâtului Gheorghe Nemeş în Dosarul nr. 8.159/2/2009, de Eugen Jecan în Dosarul nr. 3.651/2/2010 şi de Georgeta Iuliana Gheorghe (fostã Panã) în Dosarul nr. 10.113/2/2009, toate ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 15 noiembrie 2011.
PREŞEDINTE,
ACSINTE GASPAR
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
