Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.510 din 17 noiembrie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 6 si art. 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Directia Nationala Anticoruptie
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 893 din 21 decembrie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Marinela Mincã - procuror
Valentina Bãrbãţeanu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 6 şi <>art. 11 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţionalã Anticorupţie, excepţie ridicatã de Alexandru Gherghe şi Alexandrina Gherghe în Dosarul nr. 42.079/3/2005 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a penalã.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 20 martie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 42.079/3/2005, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 6 şi <>art. 11 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţionalã Anticorupţie. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de Alexandru Gherghe şi Alexandrina Gherghe într-o cauzã penalã.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia aratã, în esenţã, cã prevederile de lege criticate încalcã dreptul de acces liber la justiţie, precum şi dreptul la un proces echitabil, întrucât experţii care funcţioneazã în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie nu pot fi obiectivi şi imparţiali, având în vedere cã sunt subordonaţi procurorului D.N.A., sunt angajaţi ai acestei structuri şi sunt numiţi prin ordin al procurorului-şef al secţiei. Aratã cã expertiza sau constatarea fãcutã de specialistul D.N.A. constituie probã în procesul penal, dar aceasta nu este administratã la fel ca în cazul expertizelor şi constatãrilor prevãzute de Codul de procedurã penalã, când expertul este numit de organul de urmãrire penalã sau de instanţa de judecatã şi fiecare dintre pãrţi are dreptul sã cearã ca un expert recomandat de ea sã participe la efectuarea expertizei. Autorii excepţiei aratã cã, în opinia lor, justiţia nu este unicã, imparţialã şi egalã pentru toţi, întrucât, în faza de urmãrire penalã, persoanele acuzate şi cercetate de D.N.A. nu pot sã îşi exercite drepturile prevãzute de Codul de procedurã penalã în ceea ce priveşte administrarea probei cu expertiza sau constatarea tehnico-ştiinţificã, spre deosebire de cele care sunt cercetate de alte parchete şi care beneficiazã de probe administrate în mod corect. Susţin, totodatã, cã se încalcã principiul egalitãţii armelor, constând în posibilitatea tuturor pãrţilor din proces de a beneficia de şanse egale în ceea ce priveşte prezentarea cauzei, astfel încât nimeni sã nu aibã un avantaj substanţial asupra adversarului sãu. Precizeazã cã nici procurorul D.N.A. care foloseşte experţi angajaţi, numiţi prin ordin, nu poate fi un procuror imparţial, proba cu expertiza nefiind o probã administratã de acesta potrivit dispoziţiilor legale prevãzute de Codul de procedurã penalã.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a penalã nu şi-a exprimat opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciazã cã prevederile de lege ce formeazã obiect al excepţiei sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 6 şi <>art. 11 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţionalã Anticorupţie, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, aprobatã prin <>Legea nr. 503/2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 523 din 18 iulie 2002, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. Textele de lege criticate au urmãtoarea redactare:
- Art. 6: "Direcţia Naţionalã Anticorupţie se încadreazã cu procurori, ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciarã, specialişti în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic şi în alte domenii, personal auxiliar de specialitate, precum şi personal economic şi administrativ, în limita posturilor prevãzute în statul de funcţiuni, aprobat potrivit legii."
- Art. 11: "(1) În cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie sunt numiţi, prin ordin al procurorului şef al acestei direcţii, cu avizul ministerelor de resort, specialişti cu înaltã calificare în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic, precum şi în alte domenii, pentru clarificarea unor aspecte tehnice în activitatea de urmãrire penalã.
(2) Specialiştii prevãzuţi la alin. (1) au calitatea de funcţionar public şi îşi desfãşoarã activitatea sub directa conducere, supraveghere şi control nemijlocit al procurorilor din Direcţia Naţionalã Anticorupţie. Specialiştii au drepturile şi obligaţiile prevãzute de lege pentru funcţionarii publici, cu excepţiile menţionate în prezenta ordonanţã de urgenţã. De asemenea, specialiştii beneficiazã, în mod corespunzãtor, de drepturile prevãzute la <>art. 26 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
(3) Constatarea tehnico-ştiinţificã efectuatã din dispoziţia scrisã a procurorului de specialiştii prevãzuţi la alin. (1) constituie mijloc de probã, în condiţiile legii.
(4) Constatãrile tehnico-ştiinţifice şi expertizele pot fi efectuate şi de alţi specialişti sau experţi din instituţii publice sau private române sau strãine, organizate potrivit legii, precum şi de specialişti sau experţi individuali autorizaţi sau recunoscuţi, potrivit legii."
În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, textele de lege criticate contravin urmãtoarelor dispoziţii din Constituţie: art. 21 privind dreptul de acces liber la justiţie şi dreptul pãrţilor la un proces echitabil, art. 24 care garanteazã dreptul la apãrare şi art. 124 alin. (2) şi (3) care stabilesc cã justiţia este unicã, imparţialã şi egalã pentru toţi şi cã judecãtorii sunt independenţi şi se supun numai legii. De asemenea, sunt invocate şi prevederile din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale cuprinse la art. 5 - "Dreptul la libertate şi la siguranţã" şi la art. 6 - "Dreptul la un proces echitabil".
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observã cã, prin mai multe decizii, s-a mai pronunţat asupra prevederilor <>art. 11 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 43/2002 , atât în ansamblul sãu, cât şi cu privire la unele alineate ale acestuia. Examinând excepţia sub aspectul unor critici similare, instanţa de contencios constituţional a constatat constituţionalitatea acestora. Pot fi amintite, exemplificativ, <>Decizia nr. 805 din 3 iulie 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 587 din 5 august 2008, <>Decizia nr. 910 din 16 septembrie 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 710 din 20 octombrie 2008, sau <>Decizia nr. 1.027 din 7 octombrie 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 11 noiembrie 2008.
Prin aceste decizii, Curtea a statuat cã prevederile <>art. 11 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 43/2002 întrunesc exigenţele impuse de un proces echitabil, inclusiv cea referitoare la necesitatea respectãrii principiului egalitãţii armelor de care pãrţile pot dispune în cadrul unei proceduri judiciare. Astfel, în acord cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, Curtea Constituţionalã a reţinut cã partea interesatã are posibilitatea ca, odatã cu prezentarea materialului de urmãrire penalã, în condiţiile art. 250-254 din Codul de procedurã penalã, sã ia cunoştinţã de existenţa constatãrii tehnico-ştiinţifice ca mijloc de probã efectuat de specialiştii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Subsecvent, poate formula obiecţiuni la raportul de constatare sau poate contesta în faţa instanţei de judecatã, în condiţii de contradictorialitate, mijlocul de probã respectiv. De asemenea, Curtea a observat cã, în procesul deliberãrii, judecãtorul verificã şi evalueazã materialul probator şi îşi fundamenteazã soluţia pe întregul probatoriu administrat în cauzã, prin coroborarea şi aprecierea probelor, iar nu prin raportarea exclusivã la constatãrile tehnico-ştiinţifice întocmite de specialiştii prevãzuţi de textele de lege criticate, astfel cã informaţiile conţinute în constatãrile tehnico-ştiinţifice nu pot crea în mod concret riscul unui abuz de procedurã.
Totodatã, cu privire la statutul specialiştilor din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Curtea a constatat cã faptul cã aceştia îşi desfãşoarã activitatea sub directa conducere, supraveghere şi sub controlul nemijlocit al procurorilor nu echivaleazã cu lipsa de obiectivitate sau de imparţialitate a acestora. Pe de altã parte, soluţia legislativã este fireascã, de vreme ce procurorul supravegheazã întreaga urmãrire penalã.
În ceea ce priveşte dispoziţiile <>art. 6 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 43/2002 , Curtea observã cã acestea conţin o simplã enumerare a categoriilor de personal care pot fi încadrate în structura Direcţiei Naţionale Anticorupţie, fãrã sã prezinte elemente de neconstituţionalitate.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 6 şi <>art. 11 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţionalã Anticorupţie, excepţie ridicatã de Alexandru Gherghe şi Alexandrina Gherghe în Dosarul nr. 42.079/3/2005 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 17 noiembrie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Valentina Bãrbãţeanu
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
