Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.504 din 18 noiembrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 26 alin. (1) si alin. (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 privind azilul in Romania
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 61 din 25 ianuarie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Marieta Safta - prim-magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cãtãlina Gliga.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 26 alin. (1) şi alin. (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, excepţie ridicatã de Mesrobyan Armen în Dosarul nr. 910/302/CV/2007 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, care formeazã obiectul Dosarului nr. 937D/2010 al Curţii Constituţionale.
La apelul nominal rãspunde autorul excepţiei, lipsind partea Oficiul Român pentru Imigrãri, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã. Se prezintã doamna Tamara Gheorghe, în calitate de interpret de limba rusã.
Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.257D/2010, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi prevederi legale, ridicatã de Ye Weixin în Dosarul nr. 2.021/4/CV/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal rãspunde autorul excepţiei, constatându-se lipsa pãrţii Oficiul Român pentru Imigrãri, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã. Se prezintã domnul Ioan Budura, interpret autorizat de limba chinezã.
Prim-magistratul-asistent învedereazã Curţii cã partea Oficiul Român pentru Imigrãri a transmis în ambele dosare note scrise prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate.
Curtea, din oficiu, vãzând identitatea de obiect a cauzelor menţionate, pune în discuţie problema conexãrii lor.
Autorii excepţiei şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu propunerea de conexare a acestor cauze.
Curtea, în temeiul art. 14 şi al <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 1.257D/2010 la Dosarul nr. 937D/2010, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul autorilor excepţiei. Mesrobyan Armen, prin interpret, solicitã admiterea excepţiei, arãtând cã în ţara sa s-ar afla în pericol şi cã doreşte o hotãrâre corectã. Ye Weixin, prin interpret, aratã cã doreşte sã rãmânã în România, precum şi faptul cã soţia sa şi copilul se aflã aici.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiatã, apreciind cã nu se justificã reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, reţine urmãtoarele:
Prin încheierile din 7 ianuarie 2010 şi 4 martie 2010, pronunţate în dosarele nr. 910/302/CV/2007 şi nr. 2.021/4/CV/2008, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 26 alin. (1) şi alin. (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România. Excepţia a fost ridicatã de Mesrobyan Armen şi, respectiv, Ye Weixin în cauze având ca obiect soluţionarea plângerilor formulate de aceştia împotriva hotãrârilor Oficiului Român pentru Imigrãri de respingere a cererilor de acordare a statutului de refugiat sau a protecţiei subsidiare.
În motivãrile excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţã, cã textele de lege criticate sunt imprecise cu privire la spectrul motivelor de pedepse şi tratamente inumane care permit acordarea protecţiei umanitare condiţionate şi permit interpretãri eronate cu privire la natura şi conţinutul pedepselor şi tratamentelor inumane ori degradante. De asemenea, se aratã cã prevederile <>art. 26 alin. (1) şi alin. (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 sunt lipsite de precizie şi claritate, neîndeplinind criteriul de calitate prevãzut de Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, în înţelesul dat de practica jurisprudenţialã a Curţii Europene a Drepturilor Omului. Aceasta, deoarece nu menţioneazã explicit motivul protejãrii vieţii de familie ca motiv de acordare a protecţiei subsidiare, noţiunile de "tratamente sau pedepse inumane ori degradante" fiind prea vagi şi imprecise.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, susţinerile autorilor prezenţi, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 26 alin. (1) şi alin. (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 18 mai 2006, care au urmãtorul conţinut:
- Art. 26 alin. (1) şi alin. (2) pct. 2 - "Protecţia subsidiarã:
(1) Protecţia subsidiarã se poate acorda cetãţeanului strãin sau apatridului care nu îndeplineşte condiţiile pentru recunoaşterea statutului de refugiat şi cu privire la care existã motive temeinice sã se creadã cã, în cazul returnãrii în ţara de origine, respectiv în ţara în care îşi avea reşedinţa obişnuitã, va fi expus unui risc serios, în sensul prevederilor alin. (2), şi care nu poate sau, datoritã acestui risc, nu doreşte protecţia acelei ţãri.
(2) Prin risc serios, în sensul alin. (1), se înţelege: [...]
2. torturã, tratamente sau pedepse inumane ori degradante; [...]".
Autorii excepţiei susţin cã textele de lege criticate contravin dispoziţiilor art. 22 alin. (2) din Constituţie şi celor ale art. 3 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, ambele referitoare la interzicerea torturii, a pedepselor şi a tratamentelor inumane ori degradante. Se invocã şi dispoziţiile art. 26 alin. (1) din Legea fundamentalã şi cele ale art. 8 din aceeaşi Convenţie, referitoare la dreptul la viaţã intimã, familialã şi privatã.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile de lege criticate au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate, prin raportare la aceleaşi texte din Legea fundamentalã şi faţã de critici similare. Astfel, de exemplu, prin <>Decizia nr. 1.178 din 30 septembrie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 745 din 8 noiembrie 2010, Curtea a reţinut cã textele de lege criticate se constituie într-o formã suplimentarã de protecţie, instituitã în favoarea acelor strãini care nu îndeplinesc condiţiile pentru recunoaşterea statutului de refugiat, fiind o modalitate de concretizare a rigorilor impuse de necesitatea respectãrii de cãtre statul român a principiului fundamental referitor la interzicerea torturii şi a pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante.
De asemenea, Curtea a constatat cã prevederile legale ce formeazã obiect al excepţiei de neconstituţionalitate oferã suficiente repere şi elemente pentru ca persoana cãreia acestea i se adreseazã sã înţeleagã condiţiile în funcţie de care i se poate acorda forma solicitatã de protecţie, iar determinarea circumstanţelor specifice fiecãrei situaţii în parte, a riscurilor la care ar fi expusã o persoanã în cazul returnãrii sale în ţara de origine, precum şi aplicarea sau interpretarea textului de lege criticat sunt aspecte ce excedeazã obiectului controlului de constituţionalitate, acestea fiind atribute ale organelor administrative competente în aceastã materie sau, dupã caz, ale instanţei de judecatã.
Totodatã, în jurisprudenţa sa constantã, din care, exemplificativ, poate fi menţionatã <>Decizia nr. 423 din 15 aprilie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 din 21 mai 2010, Curtea Constituţionalã a statuat cã dispoziţiile <>art. 26 alin. (1) şi alin. (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 sunt în deplinã concordanţã şi cu prevederile constituţionale şi convenţionale care garanteazã dreptul la viaţã intimã, familialã şi privatã.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine reconsiderarea acestei jurisprudenţe, soluţia şi considerentele deciziilor menţionate îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 26 alin. (1) şi alin. (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, excepţie ridicatã de Mesrobyan Armen şi Ye Weixin în dosarele nr. 910/302/CV/2007, respectiv nr. 2.021/4/CV/2008 ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 18 noiembrie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Prim-magistrat-asistent,
Marieta Safta
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
