Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.494 din 18 noiembrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din Romania
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 72 din 27 ianuarie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cãtãlina Gliga.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 1 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, excepţie ridicatã de Eparhia Reformatã din Ardeal în Dosarul nr. 552/43/2008 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 2 februarie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 552/43/2008, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 1 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, excepţie ridicatã de Eparhia Reformatã din Ardeal într-o cauzã având ca obiect retrocedare.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã, în formularea actualã, dreptul la judecatã în mod echitabil este încãlcat de prevederea legalã criticatã din perspectiva persoanei îndreptãţite sã solicite mãsurile reparatorii prevãzute de <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 94/2000, nefãcându-se distincţie între persoana juridicã şi acţionarul/asociatul persoanei juridice care are calitatea de "cult religios". În acest sens, aratã cã "are calitatea de persoanã juridicã, asociat al unei alte persoane juridice, şi cã, din interpretarea actului normativ criticat, nu poate beneficia de nicio lege de retrocedare".
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi-a exprimat opinia în sensul cã prevederile de lege criticate nu încalcã dispoziţiile constituţionale invocate de autorul excepţiei, criticile formulate vizând o pretinsã lacunã a legii.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 1 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 797 din 1 septembrie 2005.
Textul de lege criticat are urmãtorul conţinut:
- Art. 1: "(1) Imobilele care au aparţinut cultelor religioase din România şi au fost preluate în mod abuziv, cu sau fãrã titlu, de statul român, de organizaţiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, altele decât lãcaşele de cult, aflate în proprietatea statului, a unei persoane juridice de drept public sau în patrimoniul unei persoane juridice din cele prevãzute la art. 2, se retrocedeazã foştilor proprietari, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţã.
(2) Regimul juridic al imobilelor care au destinaţia de lãcaş de cult va fi reglementat prin lege specialã.
(3) Sunt imobile, în sensul prezentei ordonanţe de urgenţã, construcţiile existente în naturã, împreunã cu terenurile aferente lor, situate în intravilanul localitãţilor, cu oricare dintre destinaţiile avute la data preluãrii în mod abuziv, precum şi terenurile aflate la data preluãrii abuzive în intravilanul localitãţilor, nerestituite pânã la data intrãrii în vigoare a prezentei legi. Adãugirile aduse construcţiilor se preiau cu platã, numai dacã acestea nu depãşesc 50% din aria desfãşuratã actualã. În caz contrar, nu se va dispune retrocedarea, considerându-se imobil nou în raport cu cel preluat. Nu se includ în aceastã categorie lucrãrile de reparaţii curente, capitale, consolidãri, modificãri ale compartimentãrii iniţiale, îmbunãtãţiri funcţionale şi altele asemenea.
(4) În cazul în care terenul este ocupat parţial, persoana îndreptãţitã poate obţine restituirea în naturã a pãrţii de teren rãmase libere, pentru cea ocupatã de construcţii noi, pentru cea necesarã în vederea bunei utilizãri a acestora şi pentru cea afectatã unor amenajãri de utilitate publicã, mãsurile reparatorii stabilindu-se în echivalent. În cazul în care terenul este ocupat în totalitate, pentru acesta se vor stabili mãsuri reparatorii în echivalent. De asemenea, se retrocedeazã în naturã terenurile pe care s-au ridicat construcţii uşoare sau demontabile.
(5) Valoarea terenurilor care nu pot fi retrocedate în naturã se stabileşte potrivit valorii de circulaţie la momentul emiterii deciziei, stabilitã potrivit standardelor internaţionale de evaluare.
(6) Pentru situaţiile prevãzute la alin. (4) în care nu se poate dispune retrocedarea în naturã, se vor acorda mãsuri reparatorii în echivalent potrivit legii speciale care va reglementa tipul şi procedura de acordare a despãgubirilor.
(7) În situaţia în care imobilul retrocedat prin decizia Comisiei speciale de retrocedare se aflã în domeniul public al statului sau al unei unitãţi administrativ-teritoriale, acesta urmeazã a fi scos din domeniul public, potrivit dispoziţiilor <>Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publicã şi regimul juridic al acesteia, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, în termen de 30 de zile de la data rãmânerii definitive a deciziei Comisiei speciale de retrocedare.
(8) Prin centru de cult se înţelege instituţia, cu sediul în România, care coordoneazã toate unitãţile locale ale unui cult religios. Prin centru eparhial se înţelege instituţia care are jurisdicţie asupra unui numãr de unitãţi locale de cult situate într-o anumitã zonã geograficã a ţãrii.
(9) În toate cazurile cererile de retrocedare a imobilelor prevãzute la alin. (1) se pot depune la Comisia specialã de retrocedare, prevãzutã de prezenta ordonanţã de urgenţã, în termen de 6 luni de la data intrãrii în vigoare a legii de aprobare a acesteia. Dupã acest termen nu se mai pot formula cereri de restituire sau de retrocedare. Actele doveditoare ale drepturilor solicitate se pot depune în termenul util stabilit de comisie.
(10) În cazul în care imobilele retrocedate sunt afectate unor activitãţi de interes public din învãţãmânt sau sãnãtate, finanţate sau cofinanţate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, noul proprietar are obligaţia de a menţine afectaţiunea pe o perioadã de pânã la 5 ani de la data emiterii deciziei. În aceastã perioadã noul proprietar va fi beneficiarul unei chirii în cuantumul stabilit prin hotãrâre a Guvernului. În acest interval plata cheltuielilor de întreţinere aferente imobilului respectiv revine utilizatorilor.
(11) Odatã cu imobilele retrocedate în naturã se restituie şi bunurile mobile, dacã acestea au fost preluate împreunã cu imobilul respectiv şi dacã acestea mai existã la data depunerii cererii de retrocedare. Deţinãtorul actual al imobilului, la solicitarea şi în prezenţa reprezentantului cultului religios care a depus cererea de retrocedare, va proceda la efectuarea inventarului bunurilor mobile existente în imobil, în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de retrocedare. În cazul nerespectãrii acestui termen se va urma procedura prevãzutã la <>art. 46 alin. (2)-(4) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege criticat contravine principiului securitãţii juridice, ca parte componentã a dreptului la un proces echitabil, reglementat de art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Totodatã, apreciazã cã reglementarea de lege criticatã aduce atingere şi dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 privind statul român, art. 20 alin. (2) referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, precum şi celor ale art. 21 alin. (1) şi (2) privind accesul liber la justiţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã autorul acesteia criticã formularea actualã a prevederilor <>art. 1 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 94/2000, considerând cã dreptul la un proces echitabil este încãlcat din perspectiva persoanei îndreptãţite sã solicite mãsurile reparatorii prevãzute de aceastã ordonanţã, dat fiind faptul cã nu se face distincţie între persoana juridicã şi acţionarul/asociatul persoanei juridice care are calitatea de "cult religios".
Aşa fiind, pretinsa neconstituţionalitate a textului de lege criticat este determinatã exclusiv de o omisiune legislativã. Or, în temeiul art. 61 din Constituţie, "Parlamentul este [...] unica autoritate legiuitoare a ţãrii", astfel încât modificarea sau completarea normelor juridice constituie atribuţii exclusive ale acestuia.
Instanţa de contencios constituţional nu poate complini omisiunile legislative, întrucât, potrivit <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea se pronunţã "numai asupra constituţionalitãţii actelor cu privire la care a fost sesizatã, fãrã a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului", astfel încât excepţia de neconstituţionalitate, aşa cum a fost formulatã, este inadmisibilã.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art.1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 1 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, excepţie ridicatã de Eparhia Reformatã din Ardeal în Dosarul nr. 552/43/2008 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 18 noiembrie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Mariţiu
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
