Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 1.494 din 15 noiembrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 din Legea nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii si de divertisment
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cãtãlina Gliga. Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii şi de divertisment, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Rao International Publishing Company" - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 23.108/3/2010 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilã. Excepţia formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 4.549D/2010. La apelul nominal rãspunde, pentru autorul excepţiei de neconstituţionalitate, avocatul Paul Tita, cu delegaţie depusã la dosar, iar pentru partea Uniunea Scriitorilor din România rãspunde avocatul Ioan Deleanu, cu delegaţie depusã la dosar. Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul avocatului autorului excepţiei, care solicitã admiterea acesteia. În acest sens, aratã cã dispoziţiile de lege criticate impun sarcini parafiscale, care sunt suportate de cãtre cetãţeni, şi care sunt excesive din punct de vedere fiscal. Astfel, textul criticat contravine prevederilor constituţionale referitoare la art. 56. Timbrul literar reprezintã o taxã parafiscalã care are ca destinaţie o asociaţie privatã, fãrã a avea finalitatea contraprestaţiei unui serviciu public, fiind astfel încãlcate şi prevederile art. 16 din Constituţie. Avocatul pãrţii Uniunea Scriitorilor din România solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã. Aratã cã motivarea autorului excepţiei nu poate fi reţinutã, destinaţia sumelor prevãzute de textul de lege criticat fiind prevãzutã expres de lege. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã. Aratã cã autorul excepţiei motiveazã doar contrarietatea textului de lege criticat prin raportare la dispoziţiile art. 16 din Constituţie. De altfel, timbrul literar este plãtit de cãtre cititori, iar profesioniştii nu se aflã într-o situaţie identicã cu creatorii. Având cuvântul în replicã, avocatul autoarei excepţiei de neconstituţionalitate aratã cã timbrul literar este plãtit de editurã pentru cãrţile nevândute, ceea ce este contrar Constituţiei. Având cuvântul în replicã, avocatul pãrţii Uniunea Scriitorilor din România aratã cã sumele aferente timbrului literar au fost încasate de autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, dar nu au fost virate potrivit legii.
CURTEA, având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele: Prin Încheierea din 29 septembrie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 23.108/3/2010, Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii şi de divertisment, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Rao International Publishing Company" - S.A. din Bucureşti. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine cã prin textul de lege criticat s-au instituit mai multe categorii de timbre care sunt suportate de cãtre cetãţeni şi a cãror stabilire contravine prevederilor constituţionale ale art. 56. Totodatã, dispoziţiile criticate vin în contradicţie şi cu prevederile art. 16 şi 20 din Legea fundamentalã. Astfel, textul criticat a creat unele drepturi unor categorii de profesionişti, într-un mod discriminatoriu în raport cu drepturile altor categorii de cetãţeni, care au alte profesii. Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. Avocatul Poporului considerã cã în mãsura în care normele supuse controlului de constituţionalitate se aplicã în mod egal tuturor celor aflaţi în situaţia prevãzutã de ipoteza normei de lege, fãrã nicio discriminare pe considerente arbitrare, critica raportatã la prevederile art. 16 din Constituţie nu poate fi reţinutã. Cât priveşte critica de neconstituţionalitate a art. 1 din Legea nr. 35/1994 faţã de prevederile art. 56 din Constituţie, aceasta nu poate fi reţinutã. Dispoziţiile legale criticate ce instituie valoarea anumitor categorii de timbre şi regulile de aplicare a acestora nu sunt de naturã a aduce atingere dispoziţiilor constituţionale în conformitate cu care cetãţenii au obligaţia sã contribuie, prin impozite şi taxe, la cheltuielile publice. De altfel, plata unor taxe sau impozite nu reprezintã un drept, ci o obligaţie constituţionalã a cetãţenilor. Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele: Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze prezenta excepţie. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintã dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii şi de divertisment, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 7 iulie 2008, cu urmãtorul conţinut: "(1) Cele 8 categorii de timbre ce formeazã obiectul prezentei legi se stabilesc astfel: a) timbrul literar, în valoare de 2% din preţul de vânzare a unei cãrţi şi care se adaugã acestui preţ; b) timbrul cinematografic, în valoare de 2% din preţul unui bilet şi care se adaugã acestui preţ; c) timbrul teatral, în valoare de 5% din preţul unui bilet şi care se adaugã acestui preţ; d) timbrul muzical, în valoare de 5% din preţul unui bilet şi 2% din preţul fiecãrui disc, fiecãrei tipãrituri, casete video şi audio înregistrate, cu caracter muzical, altele decât cele folclorice, şi care se adaugã acestor preţuri; e) timbrul folcloric, în valoare de 5% din preţul unui bilet şi 2% din preţul fiecãrui disc, fiecãrei tipãrituri, casete video şi audio folclorice înregistrate şi care se adaugã acestor preţuri; f) timbrul artelor plastice, în valoare de 0,5% din preţul de vânzare a operei de artã şi care se adaugã acestui preţ; g) timbrul arhitecturii, în valoare de 0,5\'c8 din valoarea investiţiei, indiferent de beneficiarul sau de destinaţia acesteia; h) timbrul de divertisment, în valoare de 3% din preţul unui bilet şi care se adaugã acestui preţ. (2) Timbrul literar se aplicã pentru fiecare exemplar din cãrţile beletristice vândute prin unitãţile de orice fel, editate sau nu în România. (3) Timbrele prevãzute la alin. (1) lit. b) - e) se aplicã pe fiecare bilet vândut la spectacolele cinematografice, teatrale, muzicale şi folclorice organizate în ţarã şi se adaugã la preţul de vânzare a biletului. (4) Timbrul prevãzut la alin. (1) lit. g) se adaugã la valoarea investiţiei şi se achitã odatã cu taxa pentru autorizaţia de construcţie. (5) Timbrul prevãzut la alin. (1) lit. h) se aplicã pe fiecare bilet vândut la spectacolele artistico-sportive, altele decât cele la care se aplicã alte timbre, şi la spectacolele de circ organizate în ţarã şi se adaugã la preţul de vânzare a biletului." În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor dispoziţii, autoarea excepţiei invocã prevederile constituţionale ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi, art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi art. 56 referitoare la contribuţiile financiare. De asemenea, sunt invocate şi prevederile art. 1 şi art. 2 din Declaraţia universalã a drepturilor omului. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã dispoziţia de lege criticatã stabileşte cele 8 categorii de timbre ce formeazã obiectul Legii nr. 35/1994, dupã cum urmeazã: timbrul literar, timbrul cinematografic, timbrul teatral, timbrul muzical, timbrul folcloric, timbrul artelor plastice, timbrul arhitecturii, timbrul de divertisment. În ceea ce priveşte timbrul literar, Curtea constatã cã persoanele juridice care editeazã carte beletristicã ce urmeazã sã fie vândutã cu amãnuntul, categorie în care se încadreazã şi autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, au obligaţia de a determina valoarea timbrului literar şi de a o imprima distinct pe fiecare carte, adãugând-o preţului de vânzare al acesteia, precum şi obligaţia de a vira în conturile organizaţiilor de creatori beneficiare sumele încasate, rezultate din aplicarea timbrului literar. Astfel, Curtea constatã cã nu le revine persoanelor mai sus amintite obligaţia de platã a acestui timbru, ci doar de a colecta şi de a vira mai departe unitãţilor beneficiare sumele efectiv încasate, plata acestui timbru fiind fãcutã de cãtre beneficiarul/consumatorul final, cumpãrãtorul cãrţii respective. Totodatã, Curtea reţine cã sumele care se cuvin organizaţiilor de creatori vor fi utilizate numai în regimul stabilit de lege şi numai pentru realizarea scopului prevãzut de lege, potrivit dispoziţiilor art. 3, fãrã a se putea deroga de la aceasta, utilizarea sumelor reprezentând contravaloarea timbrelor în alte scopuri decât cele prevãzute la art. 3 constituind contravenţie, dacã fapta nu este sãvârşitã astfel încât, potrivit legii penale, sã constituie infracţiune. Din analiza speţei în cadrul cãreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate reiese faptul cã autoarea acesteia nu şi-a îndeplinit obligaţia de platã prevãzutã de Legea nr. 35/1994, încasând sumele cu titlu de timbru literar, dar nevirându-le mai departe cãtre unitãţile beneficiare. Or, nerespectarea propriei îndatoriri prevãzute de un text legal, care (pânã la o eventualã declarare ca neconstituţional) se bucurã de prezumţia de constituţionalitate, nu poate constitui temeiul susţinerii potrivit cãreia dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16, ale art. 20 şi ale art. 56. Mai mult, autorul excepţiei de neconstituţionalitate face abstracţie de prevederile art. 33 din Constituţie, potrivit cãruia "accesul la culturã este garantat, în condiţiile legii, (...) statul trebuie sã asigure pãstrarea identitãţii spirituale, sprijinirea culturii naţionale, stimularea artelor, protejarea şi conservarea moştenirii culturale, dezvoltarea creativitãţii contemporane, promovarea valorilor culturale şi artistice ale României în lume". În aceste condiţii, Curtea constatã cã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 35/1994 este neîntemeiatã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii şi de divertisment, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Rao International Publishing Company" - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 23.108/3/2010 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilã. Definitivã şi general obligatorie. Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 15 noiembrie 2011.
PREŞEDINTE, ACSINTE GASPAR
Magistrat-asistent, Daniela Ramona Mariţiu
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
