Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.462 din 8 noiembrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 25 si 79 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 14 din 9 ianuarie 2012
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 şi 79 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, excepţie ridicatã de Nechifor Moldoveanu în Dosarul nr. 3.527/114/2009 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia conflicte de muncã şi asigurãri sociale şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 4.480D/2010.
La apelul nominal se prezintã personal autorul excepţiei. Lipseşte partea Ministerul Apãrãrii Naţionale, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Autorul excepţiei aratã cã excepţia de neconstituţionalitate pe care a invocat-o s-a referit şi la dispoziţiile art. 3 din Legea nr. 138/1999, însã instanţa de judecatã nu a sesizat Curtea Constituţionalã şi cu privire la aceste dispoziţii. Cât priveşte critica de neconstituţionalitate, aratã cã prevederile de lege criticate creeazã o situaţie diferitã, discriminatorie între persoanele care au lucrat în condiţii speciale faţã de cele care au lucrat în condiţii deosebite, fiind luate în considerare la stabilirea pensiei venituri diferite. De asemenea, aratã cã, efect al aceloraşi prevederi de lege, care au un caracter limitativ, nu mai poate beneficia de pensia suplimentarã cuvenitã pentru munca depusã în condiţii deosebite.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocã jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 21 octombrie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 3.527/114/2009, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia conflicte de muncã şi asigurãri sociale a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 şi 79 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat.
Excepţia a fost ridicatã de Nechifor Moldoveanu cu prilejul soluţionãrii recursului formulat împotriva Sentinţei civile nr. 171 din 1 februarie 2010, pronunţatã de Tribunalul Buzãu.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã dispoziţiile art. 79 din Legea nr. 164/2001 sunt discriminatorii, întrucât nu iau în calcul la stabilirea cuantumului pensiei toate componentele soldei lunare brute avute în platã, aşa cum se întâmplã în cazul persoanelor care au desfãşurat activitatea în condiţii speciale de muncã. De asemenea, aratã cã dispoziţiile art. 25 din Legea nr. 164/2001 sunt neconstituţionale, deoarece limiteazã procentul de calcul al pensiei la 100% din baza de calcul. Mai mult, pensia suplimentarã este inclusã în calculul pensiei totale, nefiind evidenţiatã separat, deşi a contribuit suplimentar la fondul de pensii.
Curtea de Apel Ploieşti - Secţia conflicte de muncã şi asigurãri sociale considerã cã excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiatã. În acest sens, aratã, în esenţã, cã data pensionãrii, anterioarã sau ulterioarã intrãrii în vigoare a unei noi reglementãri în materie, genereazã situaţii juridice diferite care impun ori justificã un tratament juridic diferenţiat. Stabilirea componentelor dreptului la pensie reprezintã opţiunea legiuitorului, potrivit art. 47 alin. (2) din Constituţie. Astfel, legiuitorul este în drept sã modifice şi sã completeze reglementãrile referitoare la condiţiile de exercitare a dreptului la pensie ori de câte ori considerã cã situaţia economicã a ţãrii ori resursele financiare existente permit sau impun anumite reglementãri, însã orice reglementare nouã se aplicã numai de la data intrãrii sale în vigoare. O nouã legislaţie referitoare la pensii nu se aplicã în mod automat persoanelor pensionate pe baza legislaţiei anterioare în vigoare. Legea nr. 164/2001 urmãreşte înlãturarea în timp a discrepanţelor existente între persoanele pensionate în perioade diferite de timp. Existenţa unor astfel de discrepanţe nu îndreptãţeşte însã calificarea reglementãrii ca fiind discriminatorie, esenţialã fiind voinţa legiuitorului de a le elimina. Cât priveşte plafonarea cuantumului pensiei, aratã cã nu se poate reţine existenţa unei discriminãri între pensionarii din sistemul public de pensii şi pensionarii militari, aceştia din urmã beneficiind oricum de pensii mai avantajoase.
În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilã, întrucât Legea nr. 164/2001 a fost abrogatã prin dispoziţiile art. 196 lit. b) din Legea nr. 263/2010.
Pentru aceleaşi temeiuri arãtate de Guvern, Avocatul Poporului aratã cã excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Potrivit încheierii de sesizare, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 25 şi 79 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 748 din 14 octombrie 2002, dispoziţii potrivit cãrora:
- Art. 25: "Pensia militarã de stat stabilitã şi actualizatã în condiţiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât baza de calcul avutã în vedere la stabilirea/actualizarea pensiei.";
- Art. 79: "(1) Pensiile militare stabilite în baza legislaţiei anterioare datei intrãrii în vigoare a prezentei legi se recalculeazã astfel:
a) cuantumul pensiei în platã se actualizeazã, având ca bazã de calcul solda lunarã brutã în vigoare la data aplicãrii prezentei legi, corespunzãtoare funcţiei maxime exercitate şi gradului militar, avute la data trecerii în rezervã, pe baza unei metodologii aprobate prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea instituţiilor prevãzute la art. 5 alin. (1), metodologie conform cãreia acordarea gradaţiei se va face în raport cu vechimea în serviciu sau cea avutã la data trecerii în rezervã;
b) în cazul în care cuantumul pensiei obţinut conform lit. a) este mai mic decât cuantumul pensiei în platã se menţine cuantumul pensiei în platã;
c) la cerere, prin adãugarea la vechimea în serviciu a perioadei prevãzute la art. 77 alin. (3) şi (4).
(2) Sumele rezultate ca diferenţã între pensiile în platã şi pensiile recalculate prin aplicarea prevederilor alin. (1) lit. a) se acordã eşalonat începând cu anul 2002, pânã la încheierea procesului de recalculare a pensiilor din sistemul public de pensii, dupã cum urmeazã:
a) pentru anul 2002, 10% din cuantumul diferenţei, începând cu 1 ianuarie 2002, şi 10% începând cu 1 iulie 2002;
b) pentru anul 2003, 20% din cuantumul diferenţei, începând cu 1 ianuarie 2003, 20% începând cu 1 iulie 2003 şi 20% începând cu luna noiembrie 2003;
c) pentru anul 2004, 20% din cuantumul diferenţei, începând cu 1 iulie 2004."
Curtea constatã cã, ulterior sesizãrii cu excepţia de neconstituţionalitate, Legea nr. 164/2001 a fost abrogatã prin art. 196 lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Având în vedere cele reţinute de Curtea Constituţionalã prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cãrora dispoziţiile de lege supuse controlului de constituţionalitate, şi care sunt aplicabile litigiului în care s-a invocat excepţia de neconstituţionalitate în virtutea principiului "tempus regit actum", pot constitui obiect al excepţiei de neconstituţionalitate chiar dacã acestea au fost abrogate sau şi-au încetat aplicarea, Curtea urmeazã a analiza constituţionalitatea dispoziţiilor de lege cu care a fost sesizatã, care sunt aplicabile în cauzã.
Cât priveşte dispoziţiile art. 3 din Legea nr. 138/1999, invocate de autorul excepţiei în şedinţã publicã, Curtea constatã cã aceste dispoziţii nu pot constitui obiect al excepţiei de neconstituţionalitate, nefiind îndeplinite condiţiile prevãzute de art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992.
Autorul excepţiei considerã cã prevederile actelor normative criticate contravin urmãtoarelor texte din Constituţie: art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetãţenilor şi art. 47 alin. (2) referitor la dreptul la pensie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 din Legea nr. 164/2001, Curtea constatã cã acestea au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate în raport cu aceleaşi texte din Constituţie şi aceleaşi critici. Astfel, prin Decizia nr. 1.234 din 6 octombrie 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 4 decembrie 2009, Curtea a reţinut cã "prevederile art. 25 din Legea nr. 164/2001 instituie un principiu general valabil în sistemul public de pensii, potrivit cãruia cuantumul pensiei nu poate depãşi venitul în mod obligatoriu asigurat în cadrul asigurãrilor sociale de stat. Cu respectarea acestui principiu, fiecare pensionar militar beneficiazã de pensie în cuantumul rezultat în raport cu vechimea în activitate şi venitul realizat anterior pensionãrii. Aceastã reglementare este în perfect acord cu principiul consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituţie, potrivit cãruia cetãţenii au dreptul la pensie şi la alte drepturi de asigurãri sociale, în condiţiile legii. Astfel, legiuitorul este în drept sã stabileascã conţinutul dreptului la pensie şi condiţiile acordãrii acestuia, precum şi sã le modifice în funcţie de resursele financiare existente la un anumit moment.
Extinderea incidenţei acestui principiu şi asupra sporului acordat pentru contribuţia la fondul de pensie suplimentarã, ca efect al prevederilor art. 48 alin. (1) din Legea nr. 164/2001, nu poate fi privitã nici ea ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplicã nediferenţiat tuturor persoanelor care au dreptul sã beneficieze de acest spor."
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţia deciziei amintite îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate adusã art. 79 din Legea nr. 164/2001, Curtea constatã cã aceasta priveşte existenţa unei discriminãri între persoanele care au desfãşurat activitatea în condiţii speciale şi celelalte cadre militare care au obţinut şi alte venituri specifice grupei de muncã, sub aspectul veniturilor pe care le-au realizat şi care se iau în calcul la stabilirea pensiei cu prilejul actualizãrii acesteia. Astfel, doar persoanele care au desfãşurat activitatea în condiţii speciale de muncã beneficiazã de luarea în calcul a tuturor veniturile realizate.
Faţã de aceste critici, Curtea reţine cã, în realitate, critica autorului excepţiei nu vizeazã însuşi conţinutul art. 79 din Legea nr. 146/2001, întrucât nu acest text de lege stabileşte care sunt componentele soldei lunare brute şi nici nu prevede un tratament juridic diferit între categoriile de persoane amintite. Componentele care stau la baza soldei lunare brute sunt stabilite de art. 3 din Legea nr. 138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apãrare naţionalã, ordine publicã şi siguranţã naţionalã, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 347 din 22 iulie 1999. Curtea Constituţionalã nu a fost sesizatã, însã, cu excepţia de neconstituţionalitate a acestui text de lege.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 şi 79 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, excepţie ridicatã de Nechifor Moldoveanu în Dosarul nr. 3.527/114/2009 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia conflicte de muncã şi asigurãri sociale.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 8 noiembrie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
