Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.456 din 4 noiembrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Directia Nationala Anticoruptie
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 6 din 4 ianuarie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincã.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 11 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţionalã Anticorupţie, excepţie ridicatã de Mihai Valeriu Alexe în Dosarul nr. 1.730/192/2009 al Tribunalului Giurgiu - Secţia penalã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
La dosar, partea Ministerul Economiei şi Finanţelor - Agenţia Naţionalã de Administrare Fiscalã a depus concluzii scrise prin care solicitã respingerea excepţiei ca nefondatã.
De asemenea, autorul excepţiei a depus o cerere prin care solicitã acordarea unui nou termen de judecatã în vederea pregãtirii apãrãrii.
Curtea, deliberând, în temeiul <>art. 14 din Legea nr. 47/1992 şi al art. 156 din Codul de procedurã civilã, respinge cererea de acordare a unui nou termen de judecatã, motivat de împrejurarea cã de la data sesizãrii instanţei de contencios constituţional, respectiv 12 iulie 2010, şi pânã în prezent, autorul excepţiei a dispus de un interval de timp suficient pentru angajarea unui apãrãtor.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin <>Decizia nr. 297 din 12 iulie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 1.730/192/2009, Tribunalul Giurgiu - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 11 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţionalã Anticorupţie, excepţie ridicatã de Mihai Valeriu Alexe.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã prevederile legale menţionate încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea cetãţenilor în faţa legii, art. 21 referitoare la Accesul liber la justiţie, art. 124 alin. (2) referitoare la unicitatea, imparţialitatea şi egalitatea justiţiei şi art. 24 referitoare la Dreptul la apãrare, deoarece statutul specialiştilor din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie nu oferã garanţii de independenţã şi imparţialitate în activitatea pe care o desfãşoarã, în condiţiile în care acţioneazã sub directa conducere, supraveghere şi controlul nemijlocit al procurorilor din acest parchet, iar constatãrile tehnico-ştiinţifice efectuate de aceştia constituie mijloace de probã în procesul penal.
Tribunalul Giurgiu - Secţia penalã opineazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, sens în care face trimitere la jurisprudenţa în materie.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 11 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţionalã Anticorupţie, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, aşa cum au fost modificate prin <>Legea nr. 54/2006 privind aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 134/2005 pentru modificarea şi completarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţionalã Anticorupţie, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 226 din 13 martie 2006, care au urmãtorul conţinut:
"(2) Specialiştii prevãzuţi la alin. (1) au calitatea de funcţionar public şi îşi desfãşoarã activitatea sub directa conducere, supraveghere şi control nemijlocit al procurorilor din Direcţia Naţionalã Anticorupţie. Specialiştii au drepturile şi obligaţiile prevãzute de lege pentru funcţionarii publici, cu excepţiile menţionate în prezenta ordonanţã de urgenţã. De asemenea, specialiştii beneficiazã, în mod corespunzãtor, de drepturile prevãzute la <>art. 26 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor, cu modificãrile şi completãrile ulterioare."
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine cã prin dispoziţiile legale criticate sunt încãlcate prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1), art. 21, art. 124 alin. (2) şi art. 24.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului sãu din perspectiva unor critici similare. Astfel, cu prilejul pronunţãrii <>Deciziei nr. 805 din 3 iulie 2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 587 din 5 august 2008, Curtea Constituţionalã a statuat cã, "potrivit dispoziţiilor de lege criticate, în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie sunt numiţi specialişti cu înaltã calificare în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic, precum şi în alte domenii, pentru clarificarea unor aspecte tehnice în activitatea de urmãrire penalã. Aceştia au calitatea de funcţionari publici, iar constatãrile tehnico-ştiinţifice efectuate din dispoziţia scrisã a procurorului constituie mijloc de probã, ceea ce, în opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, contravine dreptului la un proces echitabil".
Curtea a constatat cã o componentã a garanţiilor unui proces echitabil este principiul egalitãţii armelor, ce semnificã tratarea egalã a pãrţilor pe toatã durata desfãşurãrii procedurii în faţa unei instanţe de judecatã, fãrã ca una sã fie dezavantajatã în raport cu cealaltã. Aşa fiind, nu se poate aprecia cã se încalcã principiul egalitãţii armelor atunci când procedura contestatã, în ansamblul ei, nu a respectat exigenţele dreptului la un proces echitabil.
Totodatã, principiul contradictorialitãţii, o altã componentã a dreptului la un proces echitabil, presupune, în esenţã, posibilitatea pentru pãrţile unui proces de a lua cunoştinţã de toate probele şi observaţiile prezentate judecãtorului, de naturã sã îi influenţeze decizia şi de a le discuta.
Or, Curtea reţine cã în cauza de faţã partea putea sã ia cunoştinţã de existenţa constatãrii tehnico-ştiinţifice - mijloc de probã efectuat de specialiştii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - odatã cu prezentarea materialului de urmãrire penalã, în condiţiile art. 250-254 din Codul de procedurã penalã. Aşadar, partea poate formula obiecţii la raportul de constatare sau poate contesta în faţa instanţei de judecatã, în condiţii de contradictorialitate, mijlocul de probã respectiv.
De asemenea, Curtea a constatat cã o reglementare similarã cu cea criticatã este cuprinsã în art. 112 din Codul de procedurã penalã, potrivit cãruia, în anumite cazuri, organul de urmãrire penalã poate folosi cunoştinţele unui specialist sau tehnician, dispunând, din oficiu sau la cerere, efectuarea unei constatãri tehnico-ştiinţifice, care se efectueazã, de regulã, de cãtre specialişti sau tehnicieni care funcţioneazã în cadrul ori pe lângã instituţia de care aparţine organul de urmãrire penalã, dar care poate fi efectuatã şi de cãtre specialişti sau tehnicieni care funcţioneazã în cadrul altor organe.
Pe de altã parte, Curtea a observat cã "în procesul deliberãrii judecãtorul verificã şi evalueazã materialul probator şi îşi fundamenteazã soluţia pe întregul probatoriu administrat în cauzã, prin coroborarea şi aprecierea probelor, iar nu prin raportarea exclusivã la constatãrile tehnico-ştiinţifice întocmite de specialiştii prevãzuţi de textele de lege criticate. Aşadar, judecata se desfãşoarã de cãtre o instanţã independentã şi imparţialã, în condiţii de publicitate, oralitate şi contradictorialitate, iar judecãtorul îşi fundamenteazã soluţia pe întregul probatoriu administrat, verificând, evaluând şi coroborând probele, astfel cã informaţiile conţinute în constatãrile tehnico-ştiinţifice nu pot crea în mod concret riscul unui abuz de procedurã. În acest sens, s-a pronunţat Curtea Constituţionalã prin <>Decizia nr. 524/2006, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 7 septembrie 2006".
Deoarece pânã în prezent nu au intervenit elemente noi de naturã sã determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele deciziei mai sus menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 11 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţionalã Anticorupţie, excepţie ridicatã de Mihai Valeriu Alexe în Dosarul nr. 1.730/192/2009 al Tribunalului Giurgiu - Secţia penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 4 noiembrie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
