Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.438 din 5 noiembrie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 298 alin. (2) ultima liniuta din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 800 din 24 noiembrie 2009
Tudorel Toader - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Carmen-Cãtãlina Gliga - procuror
Mihaela Ionescu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 298 alin. (2) ultima liniuţã din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Petrom" - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 2.526/113/2008 al Tribunalului Brãila - Secţia civilã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 3.3653.367D/2009, nr. 3.369-3.421D/2009, nr. 3.475-3.478D/2009, nr. 3.483-3.485D/2009, nr. 4.029D/2009, nr. 4.0474.051D/2009, care au ca obiect prevederile <>art. 298 alin. (2) ultima liniuţã din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Petrom" - S.A. şi de Societatea Comercialã "SPV Company" - S.A. din Bucureşti în dosarele nr. 3.297/113/2008, nr. 2.218/113/2008, nr. 26/113/2009, nr. 2.460/113/2008, nr. 2.568/113/2008, nr. 2.574/113/2008, nr. 3.090/113/2008, nr. 2.966/113/2008, nr. 2.451/113/2008, nr. 166/113/2009, nr. 925/113/2009, nr. 2.797/113/2008, nr. 2.276/113/2008, nr. 2.587/113/2008, nr. 2.599/113/2008, nr. 2.564/113/2008, nr. 2.990/113/2008, nr. 2.569/113/2008, nr. 2.789/113/2008, nr. 2.271/113/2008, nr. 2.584/113/2008, nr. 2.304/113/2008, nr. 2.269/113/2008, nr. 2.272/113/2008, nr. 2.306/113/2008, nr. 652/113/2009, nr. 2.421/113/2008, nr. 2.275/113/2008, nr. 2.795/113/2008, nr. 2.850/113/2008, nr. 2.801/113/2008, nr. 2.803/113/2008, nr. 2.302/113/2008, nr. 2.301/113/2008, nr. 2.585/113/2008, nr. 2.989/113/2008, nr. 2.298/113/2008, nr. 2.970/113/2008, nr. 2.600/113/2008, nr. 3.260/113/2008, nr. 2.388/113/2008, nr. 344/113/2009, nr. 2.267/113/2008, nr. 2.300/113/2008, nr. 2.566/113/2008, nr. 2.303/113/2008, nr. 2.572/113/2008, nr. 2.307/113/2008, nr. 941/113/2009, nr. 2.305/113/2008, nr. 3.273/113/2008, nr. 2.570/113/2008, nr. 2.586/113/2008, nr. 2.299/113/2008, nr. 372/113/2009, nr. 25/113/2009, nr. 1.192/113/2009, nr. 1.384/113/2009 şi nr. 962/113/2009 ale Tribunalului Brãila - Secţia civilã şi în dosarele nr. 7.278/121/2008, nr. 2.658/91/2008, nr. 495/91/2009, nr. 494/91/2009, nr. 2.517/113/2007, nr. 2.283/113/2008, nr. 2.657/91/2008, nr. 1.831/113/2008, nr. 4.699/91/2008 şi nr. 2.811/113/2008 ale Curţii de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncã şi asigurãri sociale.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Din oficiu, Curtea pune în dezbatere problema conexãrii dosarelor nr. 3.364-3.367D/2009, nr. 3.369-3.421D/2009, nr. 3.475-3.478D/2009, nr. 3.483-3.485D/2009, nr. 4.029D/2009 şi nr. 4.047-4.051D/2009, înregistrate pe rolul sãu, având în vedere cã obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate este identic.
Reprezentantul Ministerului Public apreciazã ca fiind întrunite condiţiile conexãrii dosarelor.
Reţinând identitatea de obiect, în temeiul art. 14 şi al <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, raportate la art. 164 din Codul de procedurã civilã, Curtea dispune conexarea dosarelor nr. 3.365-3.367D/2009, nr. 3.369-3.421D/2009, nr. 3.4753.478D/2009, nr. 3.483-3.485D/2009, nr. 4.029D/2009, nr. 4.047-4.051D/2009 la Dosarul nr. 3.364D/2009, care a fost primul înregistrat.
Cauza este în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin încheierile din 15 şi 29 aprilie 2009 şi 12 mai 2009, pronunţate în dosarele nr. 2.526/113/2008, nr. 3.297/113/2008, nr. 2.218/113/2008, nr. 26/113/2009, nr. 2.460/113/2008, nr. 2.568/113/2008, nr. 2.574/113/2008, nr. 3.090/113/2008, nr. 2.966/113/2008, nr. 2.451/113/2008, nr. 166/113/2009, nr. 925/113/2009, nr. 2.797/113/2008, nr. 2.276/113/2008, nr. 2.587/113/2008, nr. 2.599/113/2008, nr. 2.564/113/2008, nr. 2.990/113/2008, nr. 2.569/113/2008, nr. 2.789/113/2008, nr. 2.271/113/2008, nr. 2.584/113/2008, nr. 2.304/113/2008, nr. 2.269/113/2008, nr. 2.272/113/2008, nr. 2.306/113/2008, nr. 652/113/2009, nr. 2.421/113/2008, nr. 2.275/113/2008, nr. 2.795/113/2008, nr. 2.850/113/2008, nr. 2.801/113/2008, nr. 2.803/113/2008, nr. 2.302/113/2008, nr. 2.301/113/2008, nr. 2.585/113/2008, nr. 2.989/113/2008, nr. 2.298/113/2008, nr. 2.970/113/2008, nr. 2.600/113/2008, nr. 3.260/113/2008, nr. 2.388/113/2008, nr. 344/113/2009, nr. 2.267/113/2008, nr. 2.300/113/2008, nr. 2.566/113/2008, nr. 2.303/113/2008, nr. 2.572/113/2008, nr. 2.307/113/2008, nr. 941/113/2009, nr. 2.305/113/2008, nr. 3.273/113/2008, nr. 2.570/113/2008, nr. 2.586/113/2008, nr. 2.299/113/2008, nr. 372/113/2009, nr. 25/113/2009, nr. 1.192/113/2009, nr. 1.384/113/2009 şi nr. 962/113/2009, Tribunalul Brãila - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 298 alin. (2) ultima liniuţã din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii.
Prin încheierile din 30 aprilie 2009 şi 11 mai 2009 şi prin deciziile civile nr. 349/R din 31 martie 2009, nr. 444R şi nr. 447R din 17 aprilie 2009, pronunţate în dosarele nr. 7.278/121/2008, nr. 2.658/91/2008, nr. 495/91/2009, nr. 494/91/2009, nr. 2.517/113/2007, nr. 2.283/113/2008, nr. 2.657/91/2008, nr. 1.831/113/2008, nr. 4.699/91/2008 şi nr. 2.811/113/2008, Curtea de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncã şi asigurãri sociale a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 298 alin. (2) ultima liniuţã din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii.
Excepţiile au fost invocate de Societatea Comercialã "Petrom" - S.A. şi de Societatea Comercialã "SPV Company" S.A. din Bucureşti în cauze având ca obiect soluţionarea unor acţiuni în pretenţii.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţã, cã art. 298 alin. (2) ultima liniuţã din Codul muncii, care prevede cã orice dispoziţie contrarã acestui act normativ se abrogã, este contrar dispoziţiilor art. 1 alin. (4) şi (5), art. 73 alin. (3) lit. p) şi art. 79 alin. (1) din Constituţie, precum şi prevederilor art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. Astfel, considerã cã textul de lege criticat, prin formularea sa imprecisã, poate ridica dificultãţi de interpretare şi aplicare a legii. În acest sens, autorii fac referire la normele procedurale aplicabile în speţele lor, care au ca obiect conflicte de muncã, arãtând cã art. 298 alin. (2) ultima liniuţã din Codul muncii nu este în mãsurã sã clarifice care dintre acestea urmeazã sã se aplice. Astfel, aratã cã prevederile <>art. 72 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncã sunt diferite de cele ale art. 284 din Codul muncii, care reglementeazã aceeaşi materie, respectiv instanţa competentã sã soluţioneze aceste conflicte. Cu toate cã, din perspectiva principiilor de aplicare a legii în timp, în speţã ar trebui sã fie incidente reglementãrile mai noi, respectiv cele ale Codului muncii, caracterul special pe care îl are <>Legea nr. 168/1999 faţã de dreptul comun în materie, reglementat de Codul muncii, poate conduce la o concluzie contrarã, potrivit cãreia incidente ar fi dispoziţiile legii speciale. Toate aceste argumente sprijinã concluzia pe care autorul excepţiei o considerã esenţialã pentru motivarea sa, anume cã prevederile art. 298 alin. (2) ultima liniuţã din Codul muncii încalcã principiul efectivitãţii juridice, consacrat de Curtea Europeanã a Drepturilor Omului. Acest principiu presupune cã legiuitorul are obligaţia de a asigura adoptarea unor dispoziţii legale eficiente care sã fie coerente (Cauza Unιdic contra Franţei - 2008), sã evite paralelismul legislativ (Cauza Katz contra României - 2009), sã aibã vocaţia de a respecta drepturile şi libertãţile fundamentale ale cetãţenilor şi sã aibã o aplicabilitate practicã uniformã, pentru a se evita o jurisprudenţã neuniformã (cauza Santo Pinto contra Portugaliei-2008). În plus faţã de acestea, autorul excepţiei aminteşte cã, prin dispoziţiile art. 62 alin. (1) şi <>art. 63 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnicã legislativã pentru elaborarea actelor normative, legiuitorul a impus cu caracter imperativ abrogarea expresã directã, excluzând, prin urmare, abrogarea implicitã. Acest mod de abordare a fost determinat atât pentru a asigura coerenţa sistemului legislativ, cât şi pentru a asigura eficacitatea principiului separaţiei puterilor în stat, întrucât nu permite judecãtorului sã legifereze expres unde legiuitorul a tãcut, respectiv sã constate abrogarea, deşi legiuitorul nu a fãcut-o. Nerespectarea prevederilor <>Legii nr. 24/2000 prin reglementarea unei norme care are un efect abrogator implicit, precum textul de lege criticat, are semnificaţia încãlcãrii art. 1 alin. (5) din Constituţie care prevede obligativitatea respectãrii Constituţiei şi a legilor, obligaţie cãreia trebuie sã i se supunã inclusiv Parlamentul, întrucât textul constituţional nu face nicio distincţie cu privire la destinatarii normei.
Tribunalul Brãila - Secţia civilã şi Curtea de Apel Galaţi Secţia conflicte de muncã şi asigurãri sociale, având opinii similare, considerã cã prevederile de lege criticate nu încalcã dispoziţiile constituţionale invocate şi, totodatã, aratã cã în cauzã se pune în discuţie o problemã de aplicare a legii în timp şi raportul dintre legea specialã şi dreptul comun în materia dreptului muncii, sub aspectul stabilirii competenţei.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare şi deciziile civile au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere supra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã textul de lege criticat este constituţional. În acelaşi timp, aratã cã motivele invocate de autorul excepţiei privesc, în esenţã, modul de interpretare şi aplicare a legii aplicabile speţei, ceea ce excedeazã competenţei Curţii Constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare şi deciziile civile, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizatã.
Obiect al excepţiilor de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 298 alin. (2) ultima liniuţã din Legea nr. 53/2003 Codul muncii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, potrivit cãrora: "Pe data intrãrii în vigoare a prezentului cod se abrogã: [...]
- orice alte dispoziţii contrare."
Dispoziţiile constituţionale invocate în motivarea excepţiei sunt cuprinse în art. 1 alin. (4) şi (5) referitoare la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat şi obligativitatea respectãrii Constituţiei şi a legilor, art. 73 alin. (3) lit. p) privind reglementarea prin lege organicã a regimului general privind raporturile de muncã, sindicatele, patronatele şi protecţia socialã şi în art. 79 alin. (1) referitor la Consiliul Legislativ.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã textele de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, prin deciziile nr. 1.016 şi nr. 1.017 din 7 iulie 2009, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 14 august 2009, în care instanţa de contencios constituţional, respingând excepţiile de neconstituţionalitate ridicate de aceiaşi autori, cu aceeaşi motivare, a reţinut cã întreaga motivare a acesteia se referã la modul de interpretare şi aplicare în timp a douã legi organice, şi anume Codul muncii şi <>Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncã.
Or, Curtea a stabilit cã problemele ce ţin de aplicarea legii, respectiv luarea deciziei asupra incidenţei în cauzã a unor texte de lege, revin instanţei de judecatã, potrivit dispoziţiilor art. 126 alin. (1) din Constituţie, care prevede cã "Justiţia se realizeazã prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecãtoreşti stabilite de lege", iar nu instanţei de contencios constituţional. Astfel, instanţa de judecatã este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide care dintre legile puse în discuţie sunt incidente, folosind toate principiile de interpretare a legii. Decizia instanţei de judecatã poate fi atacatã la instanţa superioarã, iar, în cazul în care practica judiciarã vãdeşte o interpretare neunitarã, Constituţia, prin art. 126 alin. (3), dã Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar nu Curţii Constituţionale, competenţa stabilirii unei interpretãri unice.
Eventualele necorelãri de ordin legislativ dintre dispoziţiile <>Legii nr. 168/1999 şi cele ale <>Legii nr. 53/2003 - Codul muncii nu pot forma obiect al controlului de constituţionalitate şi nici nu pot fi invocate drept argument în sprijinul susţinerii neconstituţionalitãţii unor reglementãri. Examinarea acestora nu intrã în sfera de competenţã a Curţii Constituţionale, ci în competenţa exclusivã a Parlamentului de a interveni pe calea unor modificãri, completãri sau abrogãri pentru a asigura ordinea juridicã necesarã.
Curtea Constituţionalã nu poate fi transformatã în legiuitor pozitiv, ci trebuie sã-şi limiteze rolul la cel de legiuitor negativ, având doar competenţa de a lipsi de efecte juridice legile neconstituţionale.
De asemenea, Curtea a reţinut cã atribuţiile sale privind analiza conformitãţii unor texte de lege cu Constituţia nu se pot extinde şi asupra aspectelor ce ţin de respectarea normelor de tehnicã legislativã, atât timp cât aceste norme nu au relevanţã în plan constituţional.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 298 alin. (2) ultima liniuţã din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Petrom" - S.A. şi de Societatea Comercialã "SPV Company" - S.A. din Bucureşti în dosarele nr. 2.526/113/2008, nr. 3.297/113/2008, nr. 2.218/113/2008, nr. 26/113/2009, nr. 2.460/113/2008, nr. 2.568/113/2008, nr. 2.574/113/2008, nr. 3.090/113/2008, nr. 2.966/113/2008, nr. 2.451/113/2008, nr. 166/113/2009, nr. 925/113/2009, nr. 2.797/113/2008, nr. 2.276/113/2008, nr. 2.587/113/2008, nr. 2.599/113/2008, nr. 2.564/113/2008, nr. 2.990/113/2008, nr. 2.569/113/2008, nr. 2.789/113/2008, nr. 2.271/113/2008, nr. 2.584/113/2008, nr. 2.304/113/2008, nr. 2.269/113/2008, nr. 2.272/113/2008, nr. 2.306/113/2008, nr. 652/113/2009, nr. 2.421/113/2008, nr. 2.275/113/2008, nr. 2.795/113/2008, nr. 2.850/113/2008, nr. 2.801/113/2008, nr. 2.803/113/2008, nr. 2.302/113/2008, nr. 2.301/113/2008, nr. 2.585/113/2008, nr. 2.989/113/2008, nr. 2.298/113/2008, nr. 2.970/113/2008, nr. 2.600/113/2008, nr. 3.260/113/2008, nr. 2.388/113/2008, nr. 344/113/2009, nr. 2.267/113/2008, nr. 2.300/113/2008, nr. 2.566/113/2008, nr. 2.303/113/2008, nr. 2.572/113/2008, nr. 2.307/113/2008, nr. 941/113/2009, nr. 2.305/113/2008, nr. 3.273/113/2008, nr. 2.570/113/2008, nr. 2.586/113/2008, nr. 2.299/113/2008, nr. 372/113/2009, nr. 25/113/2009, nr. 1.192/113/2009, nr. 1.384/113/2009 şi nr. 962/113/2009 ale Tribunalului Brãila - Secţia civilã şi în dosarele nr. 7.278/121/2008, nr. 2.658/91/2008, nr. 495/91/2009, nr. 494/91/2009, nr. 2.517/113/2007, nr. 2.283/113/2008, nr. 2.657/91/2008, nr. 1.831/113/2008, nr. 4.699/91/2008 şi nr. 2.811/113/2008 ale Curţii de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncã şi asigurãri sociale.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 5 noiembrie 2009.
PREŞEDINTE,
prof. univ. dr. TUDOREL TOADER
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
