Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.436 din 25 octombrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 7 alin. (1^1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 888 din 15 decembrie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Daniela Maftei.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (1^1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Maria Baloşan în Dosarul nr. 7.526/2/2010 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a civilã şi pentru cauze privind conflicte de muncã şi asigurãri sociale şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 136D/2011.
La apelul nominal se prezintã, pentru pãrţile Gheorghe Niţescu şi Mona Lisa Niţescu, avocatul Ionescu Nicolae, cu delegaţie depusã la dosar. Lipseşte autorul excepţiei şi celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul avocatului pãrţilor prezente, care invocã jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale şi solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca nefondatã, sens în care invocã jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, şi anume deciziile nr. 270/2010 şi nr. 1.020/2010.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 19 noiembrie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 7.526/2/2010, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a civilã şi pentru cauze privind conflicte de muncã şi asigurãri sociale a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 7 alin. (1^1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Maria Baloşan într-o cauzã având ca obiect o revendicare imobiliarã.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã prin reglementarea legalã criticatã se creeazã posibilitatea instanţelor de judecatã de "a nu se prevala de dispoziţiile imperative, obligatorii şi indiscutabile ale Constituţiei şi Convenţiei europene a drepturilor omului, prejudiciindu-se, astfel, drepturile adevãratului titular al dreptului de proprietate". În acest sens aratã cã în lipsa unei distincţii clare a sferei condiţiilor cerute de lege, astfel cum se prevede în art. 7 alin. (1^1) din Legea nr. 10/2001, se induce foarte uşor în opinia instanţelor de judecatã convingerea cã simpla respectare a condiţiilor esenţiale ale unui contract de vânzare-cumpãrare, încheiat în baza Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, ar însemna cã acesta reprezintã un titlu perfect valabil, care poate fi opus cu succes titlului de proprietate al adevãratului proprietar.
Ca atare, este evident cã în lipsa unei stipulãri clare a condiţiilor în care aceste contracte sunt considerate valabil încheiate, în afara celor impuse de Legea nr. 112/1995, care nu pot fi considerate nişte condiţii suficiente, acţiunile promovate de cãtre titularul real al dreptului de proprietate - deposedat în mod abuziv de imobilul proprietatea sa - urmeazã a fi admise prin acordarea unui echivalent bãnesc, iar nu prin restituirea bunului, ceea ce aduce atingere dreptului de proprietate privatã, consacrat prin art. 44 din Constituţie.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a civilã şi pentru cauze privind conflicte de muncã şi asigurãri sociale considerã cã prevederile de lege criticate sunt constituţionale, legiuitorul fiind liber sã opteze în privinţa modalitãţii prin care se realizeazã repararea prejudiciului suferit de titularii dreptului de proprietate deposedaţi abuziv.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 7 alin. (1^1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, prevederi ce au fost introduse prin art. I pct. 4 din Legea nr. 1/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 63 din 3 februarie 2009.
Textul de lege criticat are urmãtorul conţinut: "Nu se restituie în naturã, ci doar în echivalent, imobilele care au fost înstrãinate în baza Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, cu modificãrile ulterioare, cu respectarea condiţiilor cerute de lege."
Autorul excepţiei invocã încãlcarea normelor constituţionale ale art. 44 alin. (2), (3) şi (4) referitoare la dreptul de proprietate privatã, precum şi a prevederilor art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã reglementarea criticatã a mai fost supusã controlului de constituţionalitate, prin raportare la aceleaşi norme constituţionale, în acest sens fiind Decizia nr. 270 din 16 martie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 305 din 11 mai 2010, Decizia nr. 720 din 1 iunie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 465 din 7 iulie 2010, şi Decizia nr. 1.020 din 14 septembrie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 683 din 8 octombrie 2010.
Prin aceste decizii Curtea a statuat cã, prin adoptarea Legii nr. 10/2001, astfel cum a fost modificatã prin Legea nr. 1/2009, s-a urmãrit clarificarea regimului juridic al imobilelor preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, cu respectarea normelor constituţionale privind dreptul de proprietate privatã.
Legiuitorul este competent sã stabileascã cadrul juridic pentru exercitarea acestuia, instituind limitãri rezonabile în valorificarea ca drept subiectiv garantat, în aşa fel încât sã nu vinã în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, astfel încât Curtea apreciazã cã nu poate fi reţinutã pretinsa încãlcare a dispoziţiilor art. 44 din Constituţie.
În ceea ce priveşte modalitatea prin care se realizeazã repararea prejudiciului suferit de titularii dreptului de proprietate, deposedaţi în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, Curtea Constituţionalã a statuat în jurisprudenţa sa cã legiuitorul este liber sã opteze atât în privinţa sferei bunurilor pentru care stabileşte mãsurile reparatorii, cât şi a întinderii şi a modalitãţii de acordare a acestora, în funcţie de situaţia concretã a respectivelor bunuri.
De altfel, în subsidiar, Curtea observã cã autorul excepţiei criticã prevederile art. 7 alin. (1^1) din Legea nr. 10/2001, atât din perspectiva unor lacune legislative, precum şi a modului de aplicare a acestor prevederi legale de cãtre instanţele de judecatã, aspecte ce excedeazã însã competenţei Curţii Constituţionale.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (1^1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Maria Baloşan în Dosarul nr. 7.526/2/2010 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a civilã şi pentru cauze privind conflicte de muncã şi asigurãri sociale.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 25 octombrie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
