Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.419 din 5 noiembrie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 33 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 902 din 23 decembrie 2009
Tudorel Toader - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Carmen-Cãtãlina Gliga - procuror
Valentina Bãrbãţeanu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 33 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , excepţie ridicatã de Consiliul Local al Municipiului Braşov în Dosarul nr. 4.704/62/2008 al Tribunalului Braşov - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate, arãtând cã norma cuprinsã în textul de lege criticat reprezintã o opţiune politicã a legiuitorului, care nu intrã în conflict cu niciuna dintre prevederile constituţionale şi convenţionale invocate de autorul excepţiei.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 25 martie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 4.704/62/2008, Tribunalul Braşov - Secţia comercialã şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 33 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 . Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de pârâtul Consiliul Local al Municipiului Braşov într-o cauzã având ca obiect anularea unui act emis de autoritãţi publice locale.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã este neconstituţionalã, "nedreaptã şi imoralã", soluţia legislativã conţinutã de textul de lege criticat, potrivit cãreia candidaţii care au participat la alegeri, dar nu au fost aleşi în urma votului exprimat şi a procesului de repartizare a mandatelor de consilier, pot pretinde sã fie validaţi în funcţia de consilier local în ipoteza în care cei aleşi şi-au dat demisia sau nu au depus jurãmântul cerut de lege. Precizeazã cã, în opinia sa, "a accepta ca un candidat neales, care a figurat pe lista unui partid, sã fie validat şi sã intre în exercitarea mandatului sãu ar reprezenta o modificare a voinţei politice a alegãtorului".
Tribunalul Braşov - Secţia comercialã şi de contencios administrativ apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În acest sens, aratã cã procedura prevãzutã la <>art. 33 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 nu face altceva decât sã respecte votul exprimat de alegãtori, cãci în sistemul votului de listã, cum este cel al alegerii consilierilor locali, votul este acordat partidului, iar nu doar unui anumit candidat din lista pe care acesta o propune.
Avocatul Poporului apreciazã cã prevederile de lege criticate sunt constituţionale, precizând cã principiul autonomiei locale nu presupune totala independenţã şi competenţa exclusivã a autoritãţilor publice din unitãţile administrativ-teritoriale, ci acestea trebuie sã se supunã reglementãrilor legale general valabile pe întreg teritoriul ţãrii, dispoziţiilor legale adoptate pentru protejarea intereselor naţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, concluziile procurorului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 33 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, care au urmãtoarea redactare:
- Art. 33: "În cazul în care consilierul local declarat ales renunţã la mandat înainte de validare sau refuzã sã depunã jurãmântul, se supune validãrii mandatul primului supleant înscris pe lista partidului politic, a alianţei politice sau a alianţei electorale respective, dacã pânã la validarea mandatului partidele şi alianţele politice confirmã în scris apartenenţa la partid. În cazul în care locurile rãmase vacante nu pot fi completate cu supleanţi, conform legii, iar numãrul de consilieri locali se reduce sub jumãtate plus unu, se vor organiza alegeri parţiale pentru completare, în termen de 90 de zile."
În opinia autorului excepţiei, textul de lege criticat contravine urmãtoarelor dispoziţii din Legea fundamentalã: celor ale art. 16 care garanteazã egalitatea în drepturi, ale art. 37 referitor la dreptul de a fi ales şi ale art. 121 alin. (1) care prevede autoritãţile administraţiei publice prin intermediul cãrora se realizeazã autonomia localã în comune şi oraşe. Se invocã, de asemenea, şi dispoziţiile art. 3 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale care stabilesc obligaţia statelor membre ale Consiliului Europei de a organiza periodic alegeri libere.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã aceasta este neîntemeiatã, urmând sã o respingã ca atare. Pentru a decide astfel, instanţa de contencios constituţional observã cã, în considerentele <>Deciziei nr. 419 din 26 martie 2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 28 aprilie 2009, a reţinut cã, "la nivelul administraţiei publice locale, mandatul consilierilor locali care compun organele administraţiei publice locale, respectiv consiliul local, este obţinut prin votul majoritar al electoratului dintr-o anumitã comunitate teritorialã limitatã, vot ce exprimã voinţa politicã a cetãţenilor pentru constituirea autoritãţilor locale. Conform art. 8 alin. (2) din Constituţie, partidele politice contribuie la definirea şi exprimarea voinţei politice a cetãţenilor, respectând suveranitatea naţionalã, integritatea teritorialã, ordinea de drept şi principiile democraţiei. Potrivit actualului sistem electoral, reglementat de Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, a <>Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a <>Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, alegerile locale se caracterizeazã prin scrutinul de listã, fiind sarcina partidelor politice ca, în considerarea rolului conferit de art. 8 alin. (2) din Legea fundamentalã, sã selecteze, sã pregãteascã şi sã sprijine anumiţi membri în calitate de candidaţi înscrişi pe aceste liste. În atare condiţii, este evident cã votul cetãţenilor vizeazã un anumit partid politic, care se individualizeazã printr-un program politic propriu, şi nu candidaţii înscrişi pe lista acelui partid. Opţiunea politicã exprimatã de alegãtori în cazul scrutinului pe listã nu vizeazã candidatul, ci partidul politic."
În acord cu cele statuate prin decizia mai sus citatã, Curtea nu poate reţine critica de neconstituţionalitate potrivit cãreia înlocuirea, în condiţiile prevãzute de <>art. 33 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , a mandatului unui consilier local declarat ales cu mandatul primului supleant înscris pe lista aceluiaşi partid politic este de naturã sã denatureze voinţa electoratului, nesocotindu-se, astfel, în opinia autorului excepţiei, dispoziţiile art. 37 din Legea fundamentalã şi cele ale art. 3 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. Dimpotrivã, Curtea constatã cã, prin textul legal criticat, se urmãreşte pãstrarea configuraţiei politice în cadrul autoritãţilor administraţiei publice locale, aşa cum aceasta a rezultat din votul alegãtorilor. Cu prilejul pronunţãrii deciziei mai sus menţionate, Curtea a observat cã, "în cazul în care, pânã la validarea mandatului, supleantul şi-a pierdut apartenenţa la partidul pe a cãrui listã a fost înscris, se va supune validãrii mandatul supleantului urmãtor înscris pe listã, în felul acesta respectându-se voinţa cetãţenilor care au votat lista."
Totodatã, Curtea constatã cã nu poate reţine nici contrarietatea dintre dispoziţiile <>art. 33 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi principiul constituţional al egalitãţii cetãţenilor în faţa legii şi a autoritãţilor publice, textul de lege criticat neavând drept consecinţã introducerea vreunei discriminãri, pozitive sau negative, între persoane aparţinând aceleiaşi categorii, toţi candidaţii fiind susceptibili de a intra sub incidenţa normei ce formeazã obiectul excepţiei de neconstituţionalitate.
De asemenea, textul de lege criticat este conform prevederilor art. 121 alin. (1) din Constituţie, întrucât nu afecteazã în niciun mod dreptul şi posibilitatea concretã a consiliilor locale de a gestiona, în numele şi în interesul colectivitãţilor locale pe care le reprezintã, problemele acestora. Prin urmare, textul de lege supus controlului de constituţionalitate satisface pe deplin exigenţele impuse de principiul autonomiei locale.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 33 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , excepţie ridicatã de Consiliul Local al Municipiului Braşov în Dosarul nr. 4.704/62/2008 al Tribunalului Braşov - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 5 noiembrie 2009.
PREŞEDINTE,
prof. univ. dr. TUDOREL TOADER
Magistrat-asistent,
Valentina Bãrbãţeanu
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
