Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.416 din 17 decembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 71 alin. (1) si (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 77 din 10 februarie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 71 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aşa cum au fost modificate prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 114/2007 , excepţie ridicatã de Facultatea de Drept din Bucureşti în Dosarul nr. 15.945/3/CA/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publicã din 16 decembrie 2008 şi au fost consemnate în încheierea de şedinţã de la acea datã, când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amânat pronunţarea pentru data de 17 decembrie 2008.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 27 iunie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 15.945/3/CA/2008, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a <>art. 71 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aşa cum au fost modificate prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 114/2007 , excepţie ridicatã de Facultatea de Drept din Bucureşti.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul apreciazã cã dispoziţiile <>art. 71 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2005 împiedicã exercitarea prerogativelor dreptului de proprietate, folosinţa şi dispoziţia. Or, suprimarea acestor atribute esenţiale are semnificaţia unei derogãri de la principiul protecţiei juridice a dreptului de proprietate, consacrat la art. 44 din Constituţie. Astfel, limitele aduse dreptului prin textul de lege criticat sunt de naturã sã afecteze însãşi substanţa acestuia, echivalând cu o adevãratã expropriere de fapt, ceea ce este contrar dispoziţiilor art. 44 alin. (1) teza întâi, alin. (2) teza întâi şi alin. (3) din Constituţie, precum şi art. 1 din Protocolul adiţional nr. 1 la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
În susţinerea criticilor de neconstituţionalitate, autorul excepţiei invocã şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, prin care aceastã instanţã a statuat, în cazuri similare, cã titularii dreptului de proprietate "au avut de suportat o sarcinã specialã şi exorbitantã, care a rupt justul echilibru care trebuie sã domneascã între, pe de o parte, exigenţele interesului general şi, pe de altã parte, salvgardarea dreptului la respectul bunurilor" (cauzele Matos e Silva şi alţii împotriva Portugaliei, 1996, şi Terrazi S.R.L. împotriva Italiei, 2002).
Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios, administrativ şi fiscal apreciazã cã textul de lege este neconstituţional. În acest sens, apreciazã cã instituirea interdicţiei de schimbare a destinaţiei terenurilor, de reducere a suprafeţelor acestora sau de strãmutare încalcã dreptul proprietarului de a exercita atributul folosinţei, atribut ce ţine de esenţa dreptului de proprietate.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, textele de lege criticate fiind în deplinã concordanţã cu dispoziţiile constituţionale referitoare la garantarea dreptului de proprietate. Limitarea exerciţiului acestui drept are o justificare socialã şi moralã, având în vedere cã respectarea riguroasã a normelor criticate reprezintã un obiectiv major, protejarea mediului înconjurãtor.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 71 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.196 din 30 decembrie 2005, aprobatã prin <>Legea nr. 265/2006 , dispoziţii modificate prin <>art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 114/2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 713 din 22 octombrie 2007. Textele de lege au urmãtorul conţinut: "(1) Schimbarea destinaţiei terenurilor amenajate ca spaţii verzi şi/sau prevãzute ca atare în documentaţiile de urbanism, reducerea suprafeţelor acestora ori strãmutarea lor este interzisã, indiferent de regimul juridic al acestora.
(2) Actele administrative sau juridice emise ori încheiate cu nerespectarea prevederilor alin. (1) sunt lovite de nulitate absolutã."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 44 referitoare la dreptul de proprietate privatã.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã asupra constituţionalitãţii dispoziţiilor <>art. 71 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului s-a mai pronunţat prin <>Decizia nr. 824 din 7 iulie 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 587 din 5 august 2008, constatând netemeinicia criticilor formulate. Cu acel prilej, Curtea a reţinut cã "ocrotirea şi garantarea dreptului la un mediu sãnãtos, prevãzut de art. 35 din Constituţie, reprezintã scopul reglementãrii <>art. 71 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului".
Curtea Constituţionalã a constatat cã dreptul de proprietate, prevãzut la art. 44 din Constituţie, nu este un drept absolut. Potrivit alin. (1) al acestui text, "Conţinutul şi limitele acestor drepturi (dreptul de proprietate şi creanţele asupra statului) sunt stabilite de lege", ceea ce permite legiuitorului ca, în considerarea unor interese specifice, sã instituie reguli care sã armonizeze incidenţa şi a altor drepturi fundamentale ale cetãţenilor decât cel de proprietate, într-o interpretare sistematicã a Constituţiei, astfel încât ele sã nu fie suprimate prin modul de reglementare a dreptului de proprietate.
Totodatã, Curtea a reţinut constant în jurisprudenţa sa, de exemplu prin <>Decizia nr. 59 din 17 februarie 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203 din 9 martie 2004, cã, în temeiul art. 44 din Constituţie, "legiuitorul ordinar este competent sã stabileascã cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepţiunea principialã conferitã de Constituţie, în aşa fel încât sã nu vinã în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel nişte limitãri rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat". De altfel, chiar art. 44 alin. (7) din Legea fundamentalã prevede respectarea de cãtre titularul unui drept de proprietate privatã a tuturor "sarcinilor privind protecţia mediului".
În plus, limitarea exerciţiului dreptului de proprietate impusã de art. 71 din ordonanţa criticatã are şi o justificare socialã şi moralã, având în vedere cã respectarea riguroasã a acestor norme reprezintã un obiectiv major, protejarea mediului înconjurãtor, deci şi a spaţiului verde existent, având o legãturã directã cu nivelul de sãnãtate publicã, ceea ce constituie o valoare de interes naţional.
Împrejurarea cã în practicã, aşa cum aratã autorul excepţiei, pot apãrea abuzuri cu consecinţe prejudiciabile pentru proprietarii terenurilor ce fac obiectul reglementãrii criticate constituie exclusiv o problemã de fapt, asupra cãreia urmeazã a se pronunţa instanţele judecãtoreşti ordinare, Curtea Constituţionalã nefiind competentã a decide cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor legale criticate. De altfel, Curtea reţine cã, pentru lipsa de folosinţã a terenurilor proprietate privatã amenajate ca spaţii verzi şi/sau prevãzute ca atare în documentaţiile de urbanism, proprietarii terenurilor sunt îndreptãţiţi sã beneficieze de despãgubiri. Astfel, nimic nu împiedicã persoana care a suferit un prejudiciu cauzat de interdicţia instituitã prin lege sã solicite autoritãţilor administraţiei publice locale repararea pagubei produse, potrivit dispoziţiilor dreptului comun.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 71 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, excepţie ridicatã de Facultatea de Drept din Bucureşti în Dosarul nr. 15.945/3/CA/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 17 decembrie 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
Prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu
----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
