Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.414 din 20 octombrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 219 si art. 267 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, art. 73 din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca, precum si ale art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 845 din 29 noiembrie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Simina Gagu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cãtãlina Gliga.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 222 şi art. 282 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, art. 73 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncã, precum şi ale art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Petrom" - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 14.061/3/2009 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncã şi asigurãri sociale şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 723D/2011.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca inadmisibilã, sens în care invocã Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.424/2010.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 8 martie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 14.061/3/2009, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncã şi asigurãri sociale a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 222 şi art. 282 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, art. 73 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncã, precum şi ale art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003. Excepţia a fost ridicatã de Societatea Comercialã "Petrom" - S.A. din Bucureşti într-o cauzã civilã având ca obiect obligaţia de a face.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã prevederile legale criticate sunt într-o vãditã contradicţie cu litera şi spiritul Constituţiei, deoarece nu impun imperativ ca sindicatele sã fie parte în proces. Cu alte cuvinte, soluţia legislativã actualã, caracterizatã printr-un "formalism excesiv", nu recunoaşte posibilitatea pentru unitate sã cheme în judecatã, pe cale principalã sau pe cale incidentalã, sindicatele, în calitatea lor de parteneri de dialog social, implicaţi în procesul de asigurare a pãcii sociale. Se încalcã astfel egalitatea în faţa legii a unitãţii şi a salariaţilor, care presupune egalitatea de arme juridice utilizate în conflictele de muncã, dreptul unitãţii de apãrare, drept al cãrui exerciţiu nu poate fi restrâns, precum şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective încheiate în urma dialogului social.
De asemenea, autorul excepţiei susţine cã prevederile legale criticate impun o diferenţiere arbitrarã de regim juridic între conflictele de interese şi cele de drepturi, pe de parte, şi de reglementare a rolului sindicatelor în cadrul conflictelor de drepturi, pe de altã parte, în timp ce menţinerea în legislaţia actualã a art. 222 şi art. 282 din Legea nr. 53/2003, a art. 73 din Legea nr. 168/1999 şi a art. 28 alin. (2) din Legea nr. 54/2003 reprezintã o incoerenţã legislativã în privinţa calitãţii procesuale a sindicatelor la rezolvarea conflictelor de drepturi. Totodatã, rolul recunoscut sindicatelor prin Legea fundamentalã nu poate fi limitat în mod arbitrar de legiuitor, care alege sã dea sindicatelor doar drepturi de reprezentare, fãrã posibilitatea unitãţii de a formula cereri în contradictoriu cu acestea, în legãturã cu executarea contractului colectiv de muncã negociat.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncã şi asigurãri sociale apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 222 şi art. 282 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003.
Curtea constatã cã, ulterior sesizãrii sale, art. 222 din Legea nr. 53/2003 a fost modificat prin art. I pct. 77 din Legea nr. 40/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 31 martie 2011, preluându-se soluţia legislativã contestatã; în urma acestei modificãri, Legea nr. 53/2003 a fost republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, soluţiile legislative criticate cuprinse în art. 222 şi art. 282 regãsindu-se în prezent în art. 219 şi art. 267 din lege.
Aceste prevederi de lege au urmãtoarea redactare:
- Art. 219: "La cererea membrilor lor, sindicatele pot sã îi reprezinte pe aceştia în cadrul conflictelor de muncã, în condiţiile legii.";
- Art. 267: "Pot fi pãrţi în conflictele de muncã:
a) salariaţii, precum şi orice altã persoanã titularã a unui drept sau a unei obligaţii în temeiul prezentului cod, al altor legi sau al contractelor colective de muncã;
b) angajatorii - persoane fizice şi/sau persoane juridice -, agenţii de muncã temporarã, utilizatorii, precum şi orice altã persoanã care beneficiazã de o muncã desfãşuratã în condiţiile prezentului cod;
c) sindicatele şi patronatele;
d) alte persoane juridice sau fizice care au aceastã vocaţie în temeiul legilor speciale sau al Codului de procedurã civilã."
De asemenea, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie şi prevederile art. 73 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 29 noiembrie 1999, şi ale art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 73 din 5 februarie 2003, cu urmãtorul conţinut:
- Art. 73 din Legea nr. 168/1999: "Cererile pot fi formulate de cei ale cãror drepturi au fost încãlcate, dupã cum urmeazã:
a) mãsurile unilaterale de executare, modificare suspendare sau încetare a contractului de muncã, inclusiv deciziile de imputare sau angajamentele de platã a unor sume de bani, pot fi contestate în termen de 30 de zile de la data la care cel interesat a luat cunoştinţã de mãsura dispusã;
b) constatarea nulitãţii unui contract individual sau colectiv de muncã poate fi cerutã de pãrţi pe întreaga perioadã în care contractul respectiv este în fiinţã;
c) constatarea încetãrii unui contract colectiv de muncã poate fi cerutã pânã la încheierea unui nou contract colectiv de muncã;
d) plata despãgubirilor pentru pagubele cauzate şi restituirea unor sume care au format obiectul unor plãţi nedatorate pot fi cerute de salariaţi în termen de 3 ani de la data producerii pagubei.";
- Art. 28 alin. (2) din Legea nr. 54/2003: "În exercitarea atribuţiilor prevãzute la alin. (1) organizaţiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acţiune prevãzutã de lege, inclusiv de a formula acţiune în justiţie în numele membrilor lor, fãrã a avea nevoie de un mandat expres din partea celor în cauzã. Acţiunea nu va putea fi introdusã sau continuatã de organizaţia sindicalã dacã cel în cauzã se opune sau renunţã la judecatã."
Curtea constatã cã, ulterior sesizãrii sale, Legea nr. 54/2003 şi Legea nr. 168/1999 au fost abrogate prin prevederile art. 224 lit. a) şi b) din Legea dialogului social nr. 62/2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 322 din 10 mai 2011.
Având însã în vedere considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, din care se desprinde, în esenţã, necesitatea analizãrii constituţionalitãţii acelor dispoziţii de lege care sunt aplicabile speţei în care s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, Curtea urmeazã a exercita controlul de constituţionalitate cu privire la prevederile art. 219 şi art. 267 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, ale art. 73 din Legea nr. 168/1999, precum şi ale art. 28 alin. (2) din Legea nr. 54/2003.
Autorul excepţiei considerã cã textele de lege criticate sunt contrare dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul român, art. 9 privind sindicatele, patronatele şi asociaţiile profesionale, art. 16 alin. (1) şi (2) care consacrã principiul egalitãţii în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 24 alin. (1) care garanteazã dreptul la apãrare, art. 40 alin. (1) referitor la dreptul de asociere, art. 41 alin. (5) privind dreptul la negocieri colective în materie de muncã şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective şi art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi. Sunt invocate totodatã dispoziţiile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale privind dreptul la un proces echitabil.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã autorul acesteia nu formuleazã o veritabilã criticã de neconstituţionalitate, ci solicitã, de fapt, modificarea şi completarea prevederilor legale, fapt ce excedeazã competenţei Curţii Constituţionale, întrucât, potrivit prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicatã, "Curtea Constituţionalã se pronunţã numai asupra constituţionalitãţii actelor cu privire la care a fost sesizatã, fãrã a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".
Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 219 şi art. 267 din Legea nr. 53/2003, ale art. 73 din Legea nr. 168/1999, precum şi ale art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003, urmeazã a fi respinsã ca inadmisibilã.
De altfel, prin mai multe decizii, de exemplu, Decizia nr. 1.045 din 14 iulie 2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 717 din 12 octombrie 2011, şi Decizia nr. 1.066 din 14 iulie 2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 711 din 10 octombrie 2011, Curtea Constituţionalã a respins ca inadmisibilã excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi prevederi de lege, ridicatã din perspectiva unor critici similare celor formulate în situaţia de faţã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca inadmisibilã excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 219 şi art. 267 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, art. 73 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncã, precum şi ale art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Petrom" - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 14.061/3/2009 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncã şi asigurãri sociale.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 20 octombrie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Simina Gagu
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
