Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.399 din 20 octombrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 300 alin. 2 si 3 si art. 403 alin. 4 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 47 din 20 ianuarie 2012
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Zoltan Valentin - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Ioniţa Cochinţu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cãtãlina Gliga.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 300 alin. 2 şi 3 şi art. 403 alin. 4 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Romconstruct" - S.A. din Ploieşti în Dosarul nr. 6.673/2/2010 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a V-a comercialã şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.757D/2010.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 11 august 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 6.673/2/2010, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a V-a comercialã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 300 alin. 2 şi 3 şi art. 403 alin. 4 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Romconstruct" - S.A. din Ploieşti într-o cauzã comercialã având ca obiect o soluţionarea cererii de suspendare provizorie a Sentinţei comerciale nr. 5.061 din 8 iulie 2010 pronunţatã de Tribunalul Bucureşti - Secţia a VII-a comercialã în Dosarul nr. 323/3/2010.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţã, cã prevederile criticate sunt în contradicţie cu dispoziţiile constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi art. 21, deoarece, în cadrul procedurii prevãzute de textele criticate, pãrţile nu sunt egale în drepturi. Prin stabilirea posibilitãţii de judecatã fãrã citarea pãrţilor se încalcã dreptul la un proces efectiv şi în faţa unei instanţe imparţiale, deoarece nu existã un cadru procesual în care sã poatã fi exprimat un punct de vedere, sã fie formulate cereri, apãrãri sau sã poatã fi fãcute probatorii.
De asemenea, se mai susţine cã sunt încãlcate dispoziţiile constituţionale ale art. 24, deoarece dreptul judecãtorului de a aprecia exclusiv asupra posibilitãţii suspendãrii cauzei este un drept discreţionar, care nu asigurã protecţia justiţiabilului, în mãsura în care legea nu stabileşte criterii clare, precise, de luare a acestei hotãrâri, ori simpla solicitare a unei cauţiuni de 10% din valoare fiind insuficientã pentru a fi asiguratã echitatea, în sensul art. 21 alin. (3) din Constituţie.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a V-a comercialã opineazã în sensul cã prevederile criticate nu sunt contrare Legii fundamentale, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze prezenta excepţie.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 300 alin. 2 şi 3 şi art. 403 alin. 4 din Codul de procedurã civilã, care au urmãtorul cuprins:
- Art. 300 alin. 2 şi 3: "La cerere, instanţa sesizatã cu judecarea recursului poate dispune, motivat, suspendarea executãrii hotãrârii recurate şi în alte cazuri decât cele la care se referã alin. 1.
Suspendarea la cerere a executãrii hotãrârii poate fi acordatã numai dupã depunerea unei cauţiuni ce se va stabili, prin încheiere, cu ascultarea pãrţilor în camera de consiliu, scop în care acestea vor fi citate în termen scurt, chiar înainte de primul termen de judecatã, dacã este cazul. Dispoziţiile art. 403 alin. 3 şi 4 se aplicã în mod corespunzãtor.";
- Art. 403 alin. 4 din Codul de procedurã civilã: "În cazuri urgente, dacã s-a plãtit cauţiunea, preşedintele instanţei poate dispune, prin încheiere şi fãrã citarea pãrţilor, suspendarea provizorie a executãrii pânã la soluţionarea cererii de suspendare de cãtre instanţã. Încheierea nu este supusã niciunei cãi de atac. Cauţiunea care trebuie depusã este în cuantum de 10% din valoarea obiectului cererii sau de 500 lei pentru cererile neevaluabile în bani. Cauţiunea depusã este deductibilã din cauţiunea stabilitã de instanţã, dacã este cazul."
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetãţenilor în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri, art. 21 referitor la accesul liber la justiţie şi art. 24 privind dreptul la apãrare.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã asupra dispoziţiilor legale criticate Curtea s-a mai pronunţat şi, rãspunzând unor critici asemãnãtoare, a statuat constant cã prevederile respective sunt în acord cu dispoziţiile constituţionale.
1. Astfel, în ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a prevederilor art. 300 alin. 2 şi 3 din Codul de procedurã civilã, Curtea, prin Decizia nr. 1.007 din 8 noiembrie 2007, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 810 din 28 noiembrie 2007, a reţinut cã art. 300 din Codul de procedurã civilã reglementeazã efectele declanşãrii controlului judiciar pe calea recursului, respectiv suspendarea de drept a executãrii hotãrârii recurate în anumite cazuri prevãzute expres în art. 300 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, precum şi suspendarea executãrii hotãrârii recurate, la cerere, motivat, dupã depunerea unei cauţiuni ce se va stabili de cãtre instanţã, prin încheiere, cu ascultarea pãrţilor în camera de consiliu, potrivit art. 300 alin. 2 şi 3 din acelaşi cod.
În legãturã cu invocarea dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în faţa legii, Curtea a constatat cã prevederile criticate nu aduc atingere acestui principiu constituţional, întrucât se aplicã tuturor celor aflaţi în situaţia prevãzutã în ipoteza normei legale, fãrã nicio discriminare pe considerente arbitrare, mãsura instituitã prin acestea luând în considerare specificul fiecãrei cauze, iar nu al persoanelor care o solicitã, acestea beneficiind de un tratament egal.
De asemenea, Curtea a reţinut cã, dispoziţiile de lege criticate, reglementând posibilitatea instanţei de a suspenda executarea hotãrârii recurate, la cerere, precum şi obligaţia recurentei de a depune o cauţiune, nu contravin dispoziţiilor art. 21 din Constituţie, ele având caracterul unei garanţii în favoarea intimatului, pentru acoperirea pagubelor ce i s-ar aduce ca urmare a suspendãrii executãrii silite.
Aceste prevederi legale nu îngrãdesc în vreun fel accesul liber la justiţie, ci, dimpotrivã, favorizeazã accesul la justiţie prin descurajarea tergiversãrii executãrii obligaţiilor pe calea exercitãrii abuzive a dreptului de a cere suspendarea hotãrârilor judecãtoreşti definitive.
Aşadar, cauţiunea reglementatã de dispoziţiile de lege criticate reprezintã un mijloc procedural pentru evitarea abuzului de drept şi nu contravine principiului accesului liber la justiţie, consacrat de art. 21 din Constituţie.
Prin Decizia nr. 123 din 16 februarie 2006, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 22 martie 2006, Curtea a mai statuat cã stabilirea unor condiţionãri pentru introducere acţiunilor în justiţie, inclusiv sub aspectul stabilirii de cãtre instanţã a unei cauţiuni, nu constituie o încãlcare a dreptului la liberul acces la justiţie. Aceasta deoarece legiuitorul poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedurã, ca şi modalitãţile de exercitare a drepturilor procedurale, principiul liberului acces la justiţie presupunând posibilitatea neîngrãditã a celor interesaţi de a utiliza aceste proceduri, în formele şi în modalitãţile instituite de lege.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în aceste decizii îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.
2. În ceea ce priveşte critica dispoziţiilor art. 403 alin. 4 din Codul de procedurã civilã, prin Decizia nr. 810 din 3 iulie 2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 587 din 5 august 2008, Curtea a reţinut cã dispoziţiile de lege criticate prevãd posibilitatea ca preşedintele instanţei sã dispunã, pe calea ordonanţei preşedinţiale, suspendarea provizorie a executãrii pânã la soluţionarea cererii de suspendare, care se judecã potrivit regulilor de procedurã din dreptul comun. Aşadar, suspendarea provizorie se dispune ca o mãsurã vremelnicã, în scopul pãstrãrii unui drept care s-ar pãgubi prin întârziere ori al prevenirii unei pagube iminente care nu s-ar putea repara.
De asemenea, prin Decizia nr. 1.180 din 15 septembrie 2011*), nepublicatã la data pronunţãrii prezentei decizii, Curtea a constatat cã mãsura suspendãrii provizorie a executãrii silite, în cazuri urgente, nu este de naturã a aduce atingere dreptului persoanei la un proces echitabil, în mod public, şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, de cãtre o instanţã independentã şi imparţialã, ci dimpotrivã, asigurã toate garanţiile pentru respectarea dreptului la un proces echitabil.
__________
*) Publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 910 din 21 decembrie 2011.
Referitor la pretinsa inegalitate procesualã creatã de dispoziţiile criticate, Curtea a constatat cã acestea nu aduc atingere prevederilor constituţionale privind egalitatea în faţa legii, deoarece dispoziţiile legale criticate nu stabilesc discriminãri, ci instituie un tratament juridic egal pentru toate persoanele aflate în aceeaşi situaţie procesualã, fãrã nicio deosebire.
De altfel, prin Decizia nr. 236 din 9 martie 2006, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 28 martie 2006, Curtea a observat cã art. 403 alin. 4 din Codul de procedurã civilã nu conţine mãsuri discriminatorii care ar contraveni principiului egalitãţii în faţa legii, întrucât mãsura instituitã prin acesta se ia în considerarea naturii urgente a cauzelor, iar nu a persoanelor care o solicitã, acestea beneficiind de un tratament egal în faţa legii.
Neintervenind elemente noi, de naturã a justifica reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele deciziilor menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 300 alin. 2 şi 3 şi art. 403 alin. 4 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Romconstruct" - S.A. din Ploieşti în Dosarul nr. 6.673/2/2010 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a V-a comercialã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 20 octombrie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ioniţa Cochinţu
_________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
