Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Marinela Mincã - procuror
Doina Suliman - magistrat-asistent-şef
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18^1 alin. 2 din Codul penal, excepţie ridicatã de Salounkhan Mahomed în Dosarul nr. 10.412/233/2006 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia de minori şi familie.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza este în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind inadmisibilã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 19 martie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 10.412/233/2006, Curtea de Apel Galaţi - Secţia de minori şi familie a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18^1 alin. 2 din Codul penal.
Excepţia a fost ridicatã de inculpatul Salounkhan Mahomed cu ocazia soluţionãrii recursului declarat împotriva Sentinţei penale nr. 2.270 din 21 decembrie 2007, pronunţatã de Judecãtoria Galaţi într-o cauzã penalã având ca obiect sãvârşirea infracţiunilor prevãzute şi pedepsite de art. 192 alin. 2, art. 208 şi 209 lit. g) din Codul penal. Acesta nu a motivat în scris excepţia de neconstituţionalitate.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, aşa cum reiese însã din încheierea de sesizare, autorul acesteia susţine cã dispoziţiile art. 18^1 alin. 2 din Codul penal încalcã prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1), art. 73 alin. (1) şi art. 124 alin. (1). În acest sens, aratã cã legiuitorul ar fi trebuit sã arate în mod expres care sunt condiţiile în care trebuie aplicate aceste dispoziţii de lege, în sensul stabilirii prejudiciului şi a atingerii valorii sociale ocrotite, iar nu sã lase la aprecierea judecãtorului anumite elemente legate strict de aplicarea lor.
Instanţa de judecatã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã textul de lege criticat este constituţional.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 18^1 alin. 2 din Codul penal, care au urmãtoarea redactare: "La stabilirea în concret a gradului de pericol social se ţine seama de modul şi mijloacele de sãvârşire a faptei, de scopul urmãrit, de împrejurãrile în care fapta a fost comisã, de urmarea produsã sau care s-ar fi putut produce, precum şi de persoana şi conduita fãptuitorului."
Acest text de lege este raportat la prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 73 alin. (1) referitoare la categorii de legi şi ale art. 124 alin. (1) privind înfãptuirea justiţiei.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã dispoziţiile art. 18^1 din Codul penal se referã la fapte antisociale care, prin conţinutul lor concret şi prin atingerea minimã adusã valorilor sociale ocrotite de legea penalã, nu prezintã gradul de pericol social al unei infracţiuni.
Autorul excepţiei considerã cã neconstituţionalitatea textului de lege criticat este determinatã de posibilitatea arbitrarã a judecãtorului de a interpreta şi aplica dispoziţiile art. 18^1 alin. 2 din Codul penal, dispoziţii care, în opinia autorului, ar fi trebuit sã arate în mod expres care sunt condiţiile în care trebuie aplicate.
Or, asemenea critici nu intrã în competenţa Curţii Constituţionale, care, potrivit <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , se pronunţã numai asupra constituţionalitãţii dispoziţiilor cu privire la care a fost sesizatã, fãrã a le putea modifica sau completa.
În aceste condiţii, excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18^1 alin. 2 din Codul penal, excepţie ridicatã de Salounkhan Mahomed în Dosarul nr. 10.412/233/2006 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia de minori şi familie.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 3 noiembrie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent-şef,
Doina Suliman
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
