Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.397 din 16 decembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 400^1 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 87 din 13 februarie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 400^1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Marius Radu Vlãdoianu şi Tincuţa Marilena Vlãdoianu în Dosarul nr. 8.305/215/2008 al Judecãtoriei Craiova - Secţia civilã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 2 septembrie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 8.305/215/2008, Judecãtoria Craiova - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a art. 400^1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Marius Radu Vlãdoianu şi Tincuţa Marilena Vlãdoianu.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii aratã cã prevederile art. 400^1 din Codul de procedurã civilã sunt contrare principiului egalitãţii în drepturi, întrucât persoana care deţine în coproprietate bunuri alãturi de o persoanã supusã unei executãri silite este obligatã sã suporte o împãrţealã forţatã a bunurilor aflate în indiviziune, cu consecinţe potenţial defavorabile din punct de vedere economic. Astfel, dispoziţiile criticate aduc atingere dreptului de proprietate privatã al persoanelor nevoite sã iasã forţat din indiviziune, încãlcând prevederile art. 44 şi 53 din Constituţie.
Judecãtoria Craiova - Secţia civilã considerã excepţia ca fiind neîntemeiatã, apreciind cã procedura de judecatã a contestaţiei la executare se întemeiazã pe prevederile art. 126 alin. (2) din Constituţie, care prevãd în mod expres cã reglementarea competenţei şi a procedurii de judecatã se face prin lege.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului aratã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, textele de lege criticate fiind în deplinã concordanţã cu dispoziţiile constituţionale invocate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 400^1 din Codul de procedurã civilã, care au urmãtorul conţinut: "Împãrţirea bunurilor proprietate comunã poate fi hotãrâtã, la cererea pãrţii interesate, şi în cadrul judecãrii contestaţiei la executare."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) care consacrã principiul egalitãţii în drepturi, art. 44 privind dreptul de proprietate privatã şi art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, precum şi ale art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã asupra constituţionalitãţii dispoziţiilor art. 400^1 din Codul de procedurã civilã s-a mai pronunţat, de exemplu prin <>Decizia nr. 379 din 14 octombrie 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 7 noiembrie 2003. Cu acel prilej, Curtea a statuat cã, în cadrul judecãrii contestaţiei la executare declarate împotriva executãrii silite sau împotriva oricãrui act de executare, instanţa poate dispune împãrţirea bunurilor comune atunci când persoana interesatã o solicitã. Aceastã posibilitate este în deplinã concordanţã cu dispoziţiile art. 728 alin. 1 teza întâi din Codul civil, potrivit cãrora "Nimeni nu poate fi obligat a rãmâne în indiviziune", în aceastã situaţie devenind aplicabile dispoziţiile Codului de procedurã civilã cuprinse în cartea VI "Proceduri speciale", cap. VII1 privind "Procedura împãrţelii judiciare".
Textul de lege criticat asigurã, pe de o parte, protejarea intereselor patrimoniale ale acelor coproprietari care nu sunt parte în raportul juridic supus judecãţii, iar pe de altã parte, permite creditorilor sã treacã la executarea silitã al cãrei obiect îl pot constitui doar bunurile debitorului. Aşa fiind, existenţa proprietãţii comune împiedicã temporar realizarea executãrii silite, numai dupã finalizarea procedurii de împãrţealã a bunurilor indivize executarea putând continua cu privire la bunurile ce aparţin exclusiv debitorului urmãrit.
Prin efectul partajului, creditorul pãstreazã posibilitatea de a urmãri fie întregul bun care a fãcut obiectul partajului, dacã acesta a fost atribuit debitorului, fie sulta la care a fost obligat coproprietarul nedebitor cãruia i-a fost atribuit bunul, fie partea cuvenitã debitorului din preţul obţinut din vânzarea întregului imobil.
Aşa fiind, Curtea reţine cã reglementarea criticatã are ca finalitate protejarea intereselor coproprietarilor nedebitori, puşi, în acest mod, la adãpost de riscul de a fi obligaţi sã participe la achitarea unei datorii care nu le incumbã, efectuând astfel o platã nedatoratã.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia pronunţatã de Curte prin decizia menţionatã, precum şi considerentele care au fundamentat-o sunt valabile şi în prezenta cauzã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 400^1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Marius Radu Vlãdoianu şi Tincuţa Marilena Vlãdoianu în Dosarul nr. 8.305/215/2008 al Judecãtoriei Craiova - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 16 decembrie 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
