Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.383 din 26 octombrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 822 din 9 decembrie 2010
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, excepţie ridicatã de Gheorghe Ghiurãu şi Lia Ghiurãu în Dosarul nr. 1.241/35/C/2009 al Curţii de Apel Oradea - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi fiscal şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.047D/2010.
La apelul nominal rãspunde avocatul Silvia Bochiş din Baroul Bucureşti, pentru autorii excepţiei de neconstituţionalitate, cu împuternicire avocaţialã la dosar, lipsã fiind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.048D/2010, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicatã de aceiaşi autori în Dosarul nr. 1.766/111/C/2009 al Curţii de Apel Oradea - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal rãspunde avocatul Silvia Bochiş, pentru autorii excepţiei de neconstituţionalitate, cu împuternicire avocaţialã la dosar, lipsã fiind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.
Avocatul autorilor excepţiei de neconstituţionalitate aratã cã este de acord cu conexarea.
Reprezentantul Ministerului Public susţine cã nu se opune conexãrii cauzelor.
Curtea, având în vedere identitatea de obiect al cauzelor, în temeiul art. 14 şi al <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, raportate la art. 164 din Codul de procedurã civilã, dispune conexarea Dosarului nr. 1.048D/2010 la Dosarul nr. 1.047D/2010, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului autorilor excepţiei, care solicitã admiterea acesteia, deoarece instanţele de judecatã nu sunt îndrituite sã se pronunţe asupra temeiniciei excepţiei de neconstituţionalitate, ci numai Curtea Constituţionalã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând în acest sens jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin încheierile din 8 martie 2010, pronunţate în dosarele nr. 1.241/35/C/2009 şi nr. 1.766/111/C/2009, Curtea de Apel Oradea - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de recurenţii Gheorghe Ghiurãu şi Lia Ghiurãu în cadrul soluţionãrii unor recursuri formulate împotriva unor încheieri de respingere a sesizãrii Curţii Constituţionale, pronunţate de Tribunalul Bihor.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) şi (5) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat şi principiul respectãrii Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor şi ale art. 146 lit. d) privind atribuţia Curţii Constituţionale de a hotãrî asupra excepţiilor de neconstituţionalitate. În acest sens aratã cã din conţinutul prevederilor de lege criticate reiese ideea cã, indirect, puterea judecãtoreascã are atributul de a se pronunţa în locul Curţii Constituţionale asupra excepţiilor de neconstituţionalitate.
Curtea de Apel Oradea - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi fiscal considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 16 iulie 2004, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, care au urmãtoarea redactare: "(6) Dacã excepţia este inadmisibilã, fiind contrarã prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanţa respinge printr-o încheiere motivatã cererea de sesizare a Curţii Constituţionale. Încheierea poate fi atacatã numai cu recurs la instanţa imediat superioarã, în termen de 48 de ore de la pronunţare. Recursul se judecã în termen de 3 zile."
Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin cã prevederile de lege criticate încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (4) şi (5) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat şi principiul respectãrii Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor şi ale art. 146 lit. d) privind atribuţia Curţii Constituţionale de a hotãrî asupra excepţiilor de neconstituţionalitate.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã, prin mai multe decizii, s-a pronunţat asupra constituţionalitãţii prevederilor criticate, sub aspectul unor critici asemãnãtoare celor formulate în prezenta cauzã, putând fi amintitã, cu titlu exemplificativ, <>Decizia nr. 607 din 15 noiembrie 2005, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 25 ianuarie 2006.
Cu acel prilej, Curtea a statuat, în esenţã, cã aceste prevederi sunt constituţionale, reprezentând norme de procedurã pe care instanţa care a fost sesizatã cu excepţia de neconstituţionalitate este obligatã sã le aplice, în vederea selectãrii doar a acelor excepţii care, potrivit legii, pot face obiectul controlului de constituţionalitate exercitat de Curtea Constituţionalã, unica autoritate de jurisdicţie constituţionalã. Aceastã procedurã nu face însã posibilã respingerea sau admiterea excepţiei de neconstituţionalitate de cãtre instanţa judecãtoreascã, ci doar pronunţarea, în situaţiile date, asupra oportunitãţii sesizãrii Curţii Constituţionale prin analiza condiţiilor de admisibilitate prevãzute la <>art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992. Instanţa de judecatã are rol de filtru al excepţiei de neconstituţionalitate ridicate de pãrţi, având obligaţia de a le respinge ca inadmisibile pe cele care nu îndeplinesc cerinţele legii.
Întrucât criticile de neconstituţionalitate privesc, în esenţã, aceleaşi aspecte şi avându-se în vedere cã nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele deciziei menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.
Curtea mai reţine cã instanţa de judecatã în faţa cãreia s-a invocat o excepţie de neconstituţionalitate (judecãtorul a quo) nu analizeazã constituţionalitatea dispoziţiilor de lege criticate, adicã nu examineazã conformitatea acestora cu prevederi sau principii din Legea fundamentalã, ci doar constatã dacã sunt îndeplinite cerinţele prevãzute de <>art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992, situaţie în care sesizarea Curţii Constituţionale (judecãtorul a quem) cu excepţia de neconstituţionalitate invocatã este obligatorie. În cazul în care constatã cã nu sunt îndeplinite cerinţele prevãzute de <>art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate fiind astfel inadmisibilã, instanţa de judecatã - în temeiul art. 29 alin. (6) din aceeaşi lege - va respinge cererea de sesizare a Curţii Constituţionale. Prin urmare, în niciun caz, instanţa de judecatã nu soluţioneazã excepţia de neconstituţionalitate, dispoziţiile de lege criticate fiind în deplinã concordanţã cu principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, cu principiul respectãrii Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor şi cu prevederile art. 146 lit. d) privind atribuţia Curţii Constituţionale de a hotãrî asupra excepţiilor de neconstituţionalitate.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, excepţie ridicatã de Gheorghe Ghiurãu şi Lia Ghiurãu în dosarele nr. 1.241/35/C/2009 şi nr. 1.766/111/C/2009 ale Curţii de Apel Oradea - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 26 octombrie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
__________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
